1. [DEX '09] FĂPTUIRE, făptuiri, s. f. Acțiunea de a făptui și rezultatul ei. – V. făptui.
2. [MDA2] făptuire sf [At: DDRF / Pl: ~ri / E: făptui] 1 Săvârșire a unei fapte. 2 Comitere a unui delict.
3. [DLRLC] FĂPTUIRE, făptuiri, s. f. Acțiunea de a făptui și rezultatul ei; faptă (mai ales rea). Mă răpești și mă despoi, M-arunci pe drum să pier. Și lumea te va blăstema, Că-i blăstem făptuirea ta! COȘBUC, P. I 114.
4. [DLRM] FĂPTUIRE, făptuiri, s. f. Acțiunea de a făptui și rezultatul ei; (concr.) faptă (rea).
5. [DEX '09] FĂPTUI, făptuiesc, vb. IV. Tranz. A face, a săvârși ceva; spec. a comite un delict, o infracțiune. – Fapt + suf. -ui.
6. [MDA2] făptui vt [At: ALECSANDRI, P. II, 120 / Pzi: ~esc / E: fapt + -ui] 1 A săvârși. 2 (Spc) A comite un delict.
7. [CADE] FĂPTUI (-uesc) vb. tr. A săvîrși, a comite: cine în politică vorbește puțin și făptuește mult are caracter JIP.; ~ o crimă; te-am pălmuit pentru fapta ce ai făptuit ISP. [fapt].
8. [CADE] FĂPTUITOR, -TOARE adj. verb. și sm. f. FĂPTUI. Care făptuește.
9. [DEX '98] FĂPTUI, făptuiesc, vb. IV. Tranz. A face, a săvârși ceva; (în special) a comite o faptă condamnabilă, de obicei un delict, o infracțiune. – Fapt + suf. -ui.
10. [DLRLC] FĂPTUI, făptuiesc, vb. IV. Tranz. (De obicei cu privire la fapte rele, mai ales crime) A face, a săvîrși, a comite. Cînd vedea curgerea, frămîntarea aceea fără preget a apei, îi venea să sară în ea, căci gîndul omorului ce făptuise îi ardea în cap ca un fier roșu. SANDU-ALDEA, U. P. 201. Cum văzură pe Ercule dormind, tăbărîră pe dînsul și mi-l legară pe de toate părțile cu frînghii de ale lor... Ercule nici nu simțea ce făptuiau acești pigmei, fiind el în somn. ISPIRESCU, U. 63.
11. [DLRM] FĂPTUI, făptuiesc, vb. IV. Tranz. A face, a săvîrși; a comite (o faptă rea). – Din fapt.
12. [Șăineanu, ed. VI] făptuì v. a face (în sens rău): făptuit-am multe rele AL.
13. [Scriban] făptuĭésc v. tr. (d. fapt). Comit: a făptui un omor.
14. [DOOM 3] făptuire s. f., g.-d. art. făptuirii; pl. făptuiri
15. [DOOM 2] făptuire s. f., g.-d. art. făptuirii; pl. făptuiri
16. [DOOM 3] făptui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. făptuiesc, 3 sg. făptuiește, imperf. 1 făptuiam; conj. prez. 1 sg. să făptuiesc, 3 să făptuiască
17. [DOOM 2] făptui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. făptuiesc, imperf. 3 sg. făptuia; conj. prez. 3 să făptuiască
18. [MDO] făptui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. făptuiesc, conj. făptuiască)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL