1. [DEX '09] FÂRTAI, fârtaie, s. n. (Reg.) Sfert. – Din magh. fertály.
2. [MDA2] fârtai sn [At: (a. 1717) IORGA, S. D. XII, 235 / V: făr~, ~al, fărtal, ~ar, fărtar, (înv) fărtariu, fârtariu, sf~, sfârtar, sfârtariu, (sst) furtare sfp / Pl: ~e, (rar) ~tăi / E: mg fertály cf ferdelă, firtă] (Trs; Mol) 1 Sfert. 2 (Înv; nob) Fiecare grad de descendență nobiliară. 3 (Înv; îs) ~-de piatră A patra parte dintr-un coș (36), egal cu un stânjen cubic. 4 (Înv; îs) Un ~ de cofă A patra parte dintr-o cofa (10). 5 (Rar; îf fârtal) O treime dintr-un întreg.
3. [MDA2] fărtai sn vz fârtai
4. [MDA2] fărtal sn vz fârtai
5. [MDA2] fărtar sn vz fârtai
6. [MDA2] fărtariu sn vz fârtai
7. [MDA2] fârtal sn vz fârtai
8. [MDA2] fârtar sn vz fârtai
9. [MDA2] fârtariu sn vz fârtai
10. [MDA2] furtare sfp vz fârtai
11. [MDA2] vârtar sn vz fârtar
12. [DLRM] FÎRTAL s. n. v. fîrtai.
13. [Șăineanu, ed. VI] fărtal n. sfert: oiu munci mai mult un fărtal peste nămiezi POP. [Ung. FERTÁLY = nemț. Viertel]. V. ferdelă.
14. [Scriban] fîrtáĭ n., pl. aĭe, -ál și -ár n., pl. e (ung. fertály, d. germ. viertel, sfert. V. sfert). Sfert (Trans.). Cantitate despărțită din alta maĭ mare (Mold.): un firtaĭ de lemne, de peatră. O veche măsură de capacitate săsească (un sfert de găleată) întrebuințată în Moldova pe la 1600. Despărțitură pe blazon: fîrtale de nobleță. – Și sfîrtaĭ (Trans. vest). În Mold. și cĭofîrtaĭ (din cĭofîrtă și firtaĭ), cantitate despărțită din alta maĭ mare. V. hartan.[1]
15. [DRAM 2021] fârtái, fârtaie, (fărtai), s.n. (reg.) 1. Unitate de măsură pentru terenuri, echivalent cu 1.700 mp: „Patru fârtai (de pământ) fac o holdă” (ALRRM, 1971: 410). 2. Măsură de capacitate pentru lichide, echivalent cu un sfert de litru: „Crâșmăriță fostu-ț-ai, / Fârtaiu nu l-ai împlut” (Papahagi, 1925: 232). – Din magh. fertály (Scriban, DEX, MDA).
16. [DRAM 2015] fârtai, fârtaie, (fărtai), s.n. – (reg.) 1. Măsură de capacitate pentru lichide, echivalent cu un sfert de litru: „Crâșmăriță fostu-ț-ai, / Fârtaiu nu l-ai împlut” (Papahagi, 1925: 232). 2. Unitate de măsură pentru terenuri, echivalent cu 1.700 m: „Patru fârtai (de pământ) fac o holdă” (ALRRM, 1971: 410). – Din magh. fertály (Bud, 1908; Scriban, DEX, MDA) < germ. Viertel „sfert” (Scriban).
17. [DRAM] fârtai, -ie, (fărtai), s.n. – 1. Măsură de capacitate pentru lichide, echivalent cu un sfert de litru: „Crâșmăriță fostu-ț-ai, / Fârtaiu nu l-ai împlut” (Papahagi 1925: 232). 2. Unitate de măsură pentru terenuri, echivalent cu 1700 m: „Patru fârtai (de pământ) fac o holdă” (ALR 1971: 410). – Din germ. Viertel „sfert”; Din magh. fertály (Bud 1908).
18. [DAR] fărtal, fărtale, s.n. (reg.) sfert.
19. [DRAM 2015] fărtai, s.n. – v. fârtai („unitate de măsură”).
20. [DRAM] fărtai, -ie, s.n. – v. fârtai.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL