1. [DEX '09] FUNDUC, funduci, s. m. Monedă veche turcească de aur, care a circulat și în Țările Române în sec. XVIII; funducliu. – Din tc. findic.
2. [MDA2] funduc sm [At: (a. 1821) IORGA, S. D. VIII, 149 / Pl: ~uci / E: tc findic] (Înv) Monedă turcească de aur, care a circulat și în țările române în sec. XVIII Si: funducliu (2).
3. [CADE] † FUNDUC sm. 🪙 Veche monedă de aur turcească, care circula la noi pe la începutul veacului trecut: numără cele cincizeci pungi de bani în mahmudele, dodecari, ~i și rubiele (FIL.) [tc.].
4. [DEX '98] FUNDUC, funduci, s. m. Monedă veche turcească de aur, care a circulat și în țările române în sec. XVIII; funducliu. – Din tc. findic.
5. [DLRLC] FUNDUC, funduci, s. m. Monedă veche turcească. Numără cele cincizeci de pungi de bani în mahmudele, dodecari, funduci și rubiele. FILIMON, C. 132.
6. [Șăineanu, ed. VI] funduc m. monedă turcească de aur, în valoare de 22 lei, circula în vremea lui Caragea (FIL.) [Turc. FUNDUK].
7. [Scriban] fundúc și fondúc m. (turc. fonduk, pop. fyndyk, d. fond, rus. funt. V. funt. Vechĭ. O monetă turcească de aur (vreo 35 de piaștri turceștĭ, ĭar în Munt. 22 de leĭ).
8. [DOOM 3] funduc s. m., pl. funduci
9. [DOOM 2] funduc s. m., pl. funduci
10. [DER] funduc (funduci), s. m. – (Înv.) Monedă turcească de aur, ce valora 12 taleri în 1821, și 4 rubiele sau 8,8 franci de aur în 1848. Tc. findik (Șeineanu, III, 53; Lokotsch 617; Ronzevalle 125). – Der. funducliu, s. m. (monedă turcească de aur, a cărei valoare nominală era de 7 piaștri, de fapt 4 piaștri și 35 parale), din tc. fundukli. Sec. XVIII.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL