Definiție și ce înseamnă fochiu

1. [MDA2] fochiu s [At: (a. 1803) IORGA, S. D. XII, 195 / V: foche s, foachiu sm / E: mg fattyύ] (De obicei, dep) Bastard.

2. [MDA2] foachiu sm vz fochiu

3. [MDA2] foche s vz fochiu

4. [Scriban] fóchĭ, fóche și foáche s. (ung. fattýu). Trans. Ml. Bastard, bastardă.[1]

5. [DER] fochiu (foache), adj. – Bastard, ilegitim. Mag. fattyú (DAR). În Trans.

6. [DE] FOCHI, Adrian (1920-1985, n. Cernăuți), folclorist român. Studii și monografii („Miorița. Tipologie, circulație, geneză, texte”, „Estetica oralității”); autor al „Bibliografiei generale a etnografiei și folclorului românesc”.

7. [DAR] fochi s.m. (reg.) copil nelegitim, bastard, bitang.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] mormânjeală sf [At: TDRG / Pl: nct / E: mormânji + -eală] 1 […]
1. [MDA2] mormânji vt [At: TDRG / Pzi: ~jesc / E: ns cf morânci, mânji] […]
1. [DEX '09] MORMÂNTAL, -Ă, mormântali, -e, adj. 1. De mormânt. ◊ Tăcere (sau liniște) […]
1. [DEX '09] MORMĂI, mormăi, vb. IV. Intranz. 1. (Despre urși) A scoate sunete scurte […]
1. [DEX '09] MORMĂIALĂ, mormăieli, s. f. Mormăit1. [Pr.: -mă-ia-] – Mormăi + suf. -eală. […]
1. [DEX '09] MORMĂIRE, mormăiri, s. f. Acțiunea de a mormăi și rezultatul ei. – […]
1. [DEX '09] MORMĂIT2, -Ă, mormăiți, -te, adj. (Despre cuvinte, sunete) Rostit încet și nedeslușit; […]
1. [MDA2] mormăitor, ~oare a [At: LB / V: ~rnă~, murmui~ / P: ~mă-i~ / […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro