Definiție și ce înseamnă filtrare

1. [DEX '09] FILTRARE, filtrări, s. f. Acțiunea de a (se) filtra; filtraj. – V. filtra.

2. [MDA2] filtrare sf [At: DA ms / Pl: ~rări / E: filtra] 1 (Teh) Separare a părților omogene dintr-un amestec eterogen cu ajutorul unui filtru1 Si: filtraj (1), (rar) filtrat1 (1), filtrație (1). 2 Trecere a unui fluid printr-un filtru sau prin alt mediu permeabil pentru a-l curăța de impurități, de microbi etc. Si: filtraj (2), (rar) filtrat1 (2), filtrație (2). 3 (Fiz) Selectare dintr-un complex de oscilații cu frecvențe diferite a oscilațiilor care au frecvențe cuprinse între anumite limite Si: filtraj (3).

3. [DLRLC] FILTRARE, filtrări, s. f. Acțiunea de a filtra. Filtrarea apei. ▭ În cîteva cuvinte, Mihai Zaharia descrise pe scurt noua metodă întrebuințată de brigada sa pentru filtrarea motorinei. MIHALE, O. 200.

4. [DN] FILTRARE s.f. Acțiunea de a filtra și rezultatul ei; filtrație, filtraj. [< filtra].

5. [DCR2] filtrare s. f. 1974 (circ.) Filtru v. filtru total (din filtra)

6. [DEX '09] FILTRA, filtrez, vb. I. Tranz. 1. (Tehn.) A separa părțile omogene dintr-un amestec eterogen cu ajutorul unui filtru1; a trece un fluid printr-un filtru1 sau prin alt mediu permeabil pentru a-l curăța de impurități, de microbi etc. 2. (Fiz.) A împiedica trecerea printr-un mediu a unora dintre componentele monocromatice ale luminii incidente. ♦ Refl. (În limbaj curent; despre lumină) A pătrunde, a se strecura (printr-o fereastră, o crăpătură etc.). ♦ A selecta dintr-un complex de oscilații cu frecvențe diferite oscilațiile care au frecvențe cuprinse între anumite limite. – Din fr. filtrer.

7. [MDA2] filtra [At: IOANOVICI, TEHN. 27 / Pzi: ~rez / E: fr filtrer] 1 vt (Teh) A separa părțile omogene dintr-un amestec eterogen cu ajutorul unui filtru1. 2 vt (Teh) A trece un fluid printr-un filtru1 sau prin alt mediu permeabil pentru a-l curăța de impurități, de microbi etc. 3 vt (Fiz) A împiedica trecerea printr-un mediu a unora dintre componentele monocromatice ale luminii incidente. 4 vr (În limbajul curent; d. lumină) A pătrunde (printr-o fereastră, o crăpătură etc.). 5 vt (Fiz) A selecta dintr-un complex de oscilații cu frecvențe diferite oscilațiile care au frecvențe cuprinse între anumite limite. 6 vr (Fig; rar) A se purifica.

8. [CADE] *FILTRA (-rez) vb. tr. A strecura, a trece un lichid printr’un filtru [fr.].

9. [DEX '98] FILTRA, filtrez, vb. I. Tranz. 1. (Tehn.), A separa părțile omogene dintr-un amestec eterogen cu ajutorul unui filtru; a trece un fluid printr-un filtru sau prin alt mediu permeabil pentru a-l curăța de impurități, de microbi etc. 2. (Fiz.) A împiedica trecerea printr-un mediu a unora dintre componentele monocromatice ale luminii incidente. ♦ (În limbaj curent; despre lumină) A pătrunde, a se strecura (printr-o fereastră, o crăpătură etc.). ♦ A selecta dintr-un complex de oscilații cu frecvențe diferite oscilațiile care au frecvențe cuprinse între anumite limite. – Din fr. filtrer.

10. [DLRLC] FILTRA, filtrez, vb. I. Tranz. 1. (Cu privire la fluide) A trece printr-un filtru sau prin alt mediu permeabil, pentru a curăța de impurități, de microbi etc. A filtra apa. ◊ Refl. pas. Picăturile de apă filtrîndu-se îndelung... își leapădă și infinitezimalele impurități, atingînd cel mai înalt grad și cea mai mare intensitate a clarității. BOGZA, C. O. 110. 2. A izola (cu ajutorul unui mediu transparent-colorat) radiațiile de anumite lungimi de undă din radiația produsă de un izvor de lumină. ♦ Refl. (În limbaj curent; despre lumină) A pătrunde, a se strecura (printr-o fereastră, o crăpătură etc.). Lumina se filtra în sală pe fereastra ce da în curtea interioară. CĂLUGĂRU, O. P. 450. ♦ A izola dintr-un complex de oscilații cu frecvențe diferite oscilațiile care au frecvențele cuprinse între anumite limite.

11. [DLRM] FILTRA, filtrez, vb. I. Tranz. 1. A trece un fluid printr-un filtru sau prin alt mediu permeabil, pentru a-l curăța de impurități, de microbi etc. 2. A izola (cu ajutorul unui mediu transparent, colorat) radiațiile de anumite lungimi de undă, din radiația produsă de un izvor de lumină. ♦ Refl. (În limbaj curent; despre lumină) A pătrunde, a se strecura (printr-o fereastră, o crăpătură etc.). ♦ A izola dintr-un complex de oscilații cu frecvențe diferite oscilațiile care au frecvențele cuprinse între anumite limite. – Fr. filtrer.

12. [DN] FILTRA vb. I. tr. 1. A trece un lichid printr-un filtru (pentru a separa corpurile străine, impuritățile etc.). 2. A separa radiațiile de anumite lungimi de undă din alte radiații. [< fr. filtrer, it. filtrare].

13. [MDN '00] FILTRA vb. I. tr. 1. a trece un lichid printr-un filtru, pentru a-l separa de corpurile străine în suspensie, de impurități, de microbi etc. 2. a selecta radiațiile de anumite lungimi de undă din alte radiații. ◊ a opri cu un filtru o parte dintre componentele monocromatice ale luminii incidente. II. refl. (despre lumină) a pătrunde printr-o perdea etc. (< fr. filtrer)

14. [Șăineanu, ed. VI] filtrà v. a limpezi prin un filtru.

15. [Scriban] *filtrațiúne f. (d. filtrez). Acțiunea de a filtra. – Și -áție, dar ob. -áre.

16. [Scriban] *filtréz v. tr. (fr. filtrer, d. it. filtrare și feltrare. V. infiltrez). Strecor apa orĭ alt lichid pintr’un filtru. V. intr. (Rar). Mă strecor, pătrund, mă scurg: apa filtrează pin pămînt în becĭ.

17. [DOOM 3] filtrare s. f., g.-d. art. filtrării; pl. filtrări

18. [DOOM 2] filtrare s. f., g.-d. art. filtrării; pl. filtrări

19. [DOOM 3] filtra (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. filtrez, 3 filtrează; conj. prez. 1 sg. să filtrez, 3 să filtreze

20. [DOOM 2] filtra (a ~) vb., ind. prez. 3 filtrează

21. [DE] FILTRÁRE (< filtra) s. f. 1. (FIZ.; CHIM.) Operație de separare a fazei solide, în suspensie, dintr-un amestec eterogen solid-fluid în mișcare la trecerea printr-o suprafață permeabilă. 2. (FIZ.) Selectare cu ajutorul unui filtru a unor anumite componente ale unei oscilații electromagnetice. ♦ Oprire cu ajutorul unui filtru a unor componente monocromatice ale unui flux luminos incident, permițând trecerea celorlalte.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] GOȘTINAR, goștinari, s. m. Slujbaș însărcinat cu încasarea goștinei. – Goștină + […]
[DE] GOSTINU, com. în jud. Giurgiu, pe Dunăre; 2.647 loc. (1995). Albinărit. Sursă: DEX online […]
1. [Șăineanu, ed. VI] Gotheborg n. al doilea oraș al Suediei: 231.000 loc. Universitate liberă. […]
1. [Șăineanu, ed. VI] Gotha f oraș în Germania: 45.000 loc. cap. ducatului de Saxa-Coburg-Gotha. […]
1. [Șăineanu, ed. VI] Gothard (St.) n. munte în Alpii Elveției, înalt de 3000 m. […]
[Șăineanu, ed. VI] Gotheborg n. al doilea oraș al Suediei: 231.000 loc. Universitate liberă. Sursă: […]
[DE] GOTLAND, ins. suedeză în M. Baltică, la 84 km de țărmul SE al Scandinaviei; […]
[DE] GOTTEREAU [gotəró], Paul (1843-?), arhitect francez. A lucrat la sfârșitul sec. 19 în România […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro