1. [DEX '09] FILOTIM, -Ă, filotimi, -e, adj., s. n. (Înv.) 1. Adj. (Despre oameni) Generos, darnic, galanton. 2. S. n. Filodormă. [Acc. și: filotim] – Din ngr. filótimos.
2. [MDA2] filotim, ~ă [At: ALECSANDRI, T. 1354 / A și: ~tim / Pl: ~i, ~e / E: ngr φίλότιμος] (Înv) 1 a (D. oameni) Generos. 2 a (D. oameni) Galanton. 3 sn Filodormă.
3. [CADE] FILOTIM I. adj. Darnic, galantom: dacă nu era om cinstit și ~, cum e, ar fi avut astăzi stare CAR.. II. sbst. ⚚ Indemnizare (pentru cedarea unui comerț, unui contract, etc.): posesorul este ținut a-mi număra mie ... cîte 600 de galbeni pe an, drept ~ ALECS. [ngr.].
4. [DLRLC] FILOTIM, -Ă, filotimi, -e, adj. (Învechit) Generos, darnic; galantom. Ce bărbat falnic... și ce bunătate, ce filotim cu femeile cumsecade. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 28. ♦ (Substantivat, n.) Dar prin care cineva vrea să se arate generos. Posesorul este ținut a-mi număra mie cîte 600 de galbini pe an, drept filotim. ALECSANDRI, T. 1354.
5. [DLRM] FILOTIM, -Ă, filotimi, -e, adj. (Înv.) Generos, darnic ; galanton. ♦ (Substantivat, n.) Dar prin care cineva vrea să se arate generos. [Acc. și: filotim] – Ngr. filotimos.
6. [Șăineanu, ed. VI] filotim a. ambițios: om cinstit și filotim CAR. ║ n. îndemnizare (termen juridic ieșit din uz): posesorul moșiei este dator a-mi număra 660 galbeni drept filotim AL. [Gr. mod.].
7. [Scriban] *filótim, -ă adj. (ngr. filótimos). Fam. Amabil, generos. Adv. În mod amabil, generos. S. n., pl. e. Despăgubire p. cedarea unuĭ comerciŭ, unuĭ contract.
8. [CADE] FILODORMĂ (pl. -me) ⚚ – FILOTIM II. [ngr. φιλοδώρημα].
9. [DOOM 3] filotim2 (înv.) s. n., pl. filotime
10. [DOOM 3] filotim1 (înv.) adj. m., pl. filotimi; f. filotimă, pl. filotime
11. [DOOM 2] filotim1 (înv.) adj. m., pl. filotimi; f. filotimă, pl. filotime
12. [DOOM 2] filotim2 (înv.) s. n., pl. filotime
13. [IVO-III] filotim.
14. [DER] filotim (-mi), adj. – Generos, darnic, galanton. – Mr. filotim. Ngr. φιλότιμος (DAR; Gáldi 191). Sec. XVIII. – Der. filotim, s. n. (dar; filodormă), sec. XIX, înv.; filotimie, s. f. (generozitate, blîndețe), din ngr. φιλοτιμία; filotimisi, vb. refl. (a da dovadă de generozitate, a se purta cu galanterie), din ngr. φιλοτιμέω, aorist φιλοτίμησα (Graur, BL, IV, 79).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL