Definiție și ce înseamnă filolog

1. [DEX '09] FILOLOG, -Ă, filologi, -ge, s. m. și f. (Rar la f.) Specialist în filologie. – Din fr. philologue.

2. [MDA2] filolog, ~ă smf [At: DA / Pl: ~ogi, ~oge / E: fr philologue] Specialist în filologie.

3. [CADE] *FILOLOG sm. Cel ce se ocupă cu filologia [fr. < gr.].

4. [DEX '98] FILOLOG, -Ă, filologi, -ge, s. m. și f. Specialist în filologie. – Din fr. philologue.

5. [DLRLC] FILOLOG, filologi, s. m. Specialist în filologie. Eu nu sînt critic, nici filolog; sînt, dacă vrei, poet. SADOVEANU, E. 33.

6. [DLRM] FILOLOG, filologi, s. m. Specialist în filologie. – Fr. philologue (< gr.).

7. [DN] FILOLOG, -Ă s.m. și f. Specialist în filologie. [< fr. philologue].

8. [MDN '00] FILOLOG, -Ă s. m. f. specialist în filologie. (< fr. phylologue)

9. [Șăineanu, ed. VI] filolog m. cel ce s’ocupă cu filologia.

10. [Scriban] *filológ, -oágă s. (vgr. philológos, ĭubitor de știință, ca gramaticu Eratostene, primu numit așa, deosebit de philólogos, ĭubitor de vorbă, vorbăreț). Care se ocupă de filologie.

11. [DOOM 3] filolog s. m., pl. filologi

12. [DOOM 2] filolog s. m., pl. filologi

13. [DTL] FILOLOG s. m. (< fr. philologue): specialist în filologie (v.).

14. [DETS] FILO-3 „iubitor, afinitate, atracție”. ◊ gr. philos „prieten, iubitor” > fr. philo-, germ. id., engl. id., L. sav. id., it. filo- > rom. filo-. □ ~dendron (v. -dendron), s. m., plantă decorativă exotică, cu frunze mari lobate și cu rădăcini aeriene; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în filologie; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care studiază textele vechi și operele literare din punctul de vedere al limbii; ~pter (v. -pter), adj., (despre microorganisme) care trăiește pe aripi sau pe aripioare; ~tehnie (v. -tehnie), s. f., înclinație deosebită pentru arte și invenții tehnice; ~zof (v. -zof), s. m. și f., specialist în filozofie; ~zofie (v. -zofie), s. f., 1. Ramură a culturii spirituale și formă a conștiinței sociale constituită dintr-un ansamblu de noțiuni și idei care reflectă realitatea sub aspectele ei generale. 2. Totalitate a concepțiilor și principiilor metodologice care stau la baza unei discipline sau științe.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] FILMFONOGRAF, filmfonografe, s. n. Aparat folosit în studiourile cinematografice pentru redarea înregistrărilor […]
1. [DEX '09] FILMIC, -Ă, filmici, -ce, adj. De film; cinematografic. – Din fr. filmique, […]
[DCR2] filmist s. m. (formație ironică) Creator de filme ◊ „Românul nu-i născut doar poet […]
1. [MDA2] filmistic, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~ici, ~ice / E: ns cf […]
1. [MDA2] filmogenic, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr filmogénique] […]
[MDN '00] FILMOLOG, -Ă s. m. f. specialist în filmologie. (< filmologie) Sursă: DEX online […]
1. [DEX '09] FILMOLOGIC, -Ă, filmologici, -ce, adj. De filmologie. – Din fr. filmologique. 2. […]
1. [DEX '09] FILMOLOGIE s. f. Disciplină care studiază arta cinematografică și legăturile ei cu […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro