1. [DEX '09] FIDEA s. f. Pastă făinoasă (industrială), în formă de fire lungi și subțiri (prezentate mai ales sub formă de gheme). – Din ngr. fidés.
2. [MDA2] fidea sf [At: (a. 1792) URICARIUL IV, 131/16 / V: (înv) fede, (reg) hi~ / E: ngr φιδές] Pastă făinoasă (industrială), în formă de fire lungi și subțiri (prezentate mai ales sub formă de gheme).
3. [CADE] FIDEA sf. Tăiței lungi și foarte subțiri, care se prepară în fabrici și se cumpără gata pentru fiert în supă [ngr. φιδές].
4. [DLRLC] FIDEA s. f. Pastă făinoasă industrială în formă de fire lungi și subțiri. Supă cu fidea.
5. [DLRM] FIDEA s. f. Pastă făinoasă industrială, în formă de fire lungi și subțiri. – Ngr. fides.
6. [Șăineanu, ed. VI] fidea f. un fel de cocă, în formă de firișoare lungi și subțiri, ce se pune în supă. [Gr. mod. FIDÈS].
7. [Scriban] fideá f., pl. ele (cuv. turco-ar. d. ngr. fidés și ofidi, care e vgr. óphis, ophídion, șarpe. D. ar. vine sp. fideos, fidea). Tăĭețeĭ cilindricĭ care se fac în fabricĭ și se mănîncă ferțĭ în supă ș. a. – În est fedea.
8. [MDA2] fede2 sf vz fidea
9. [DOOM 3] fidea s. f., art. fideaua, g.-d. art. fidelei
10. [DOOM 2] fidea s. f., art. fideaua, g.-d. art. fidelei
11. [IVO-III] fidea.
12. [DER] fidea s. f. – Pastă făinoasă, tăiței. Ngr. φιδές, care pare der. din gr. ὄφις, ngr. ὀφίδιον „șarpe” (Flechia, Arch. glott. it., II, 345; Cihac, II, 660; REW 3306; DAR; Gáldi 189); pentru semantism, cf. it. vermicelli. Din gr. derivă și alb. fidhi (după Meyer 100, din it.), it. fedellini (după Schiaffini, Arch. Rom., VIII, 294 și Prati 421, cf. REW 3306, de la *fillèli < filo), genov. fide, sp. fideos (după Corominas, II, 515, din sp. fidear „a crește”, și acesta din arab. fîd).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL