Definiție și ce înseamnă fibros

1. [DEX '09] FIBROS, -OASĂ, fibroși, -oase, adj. Alcătuit (în mare parte) din fibre, cu aspect de fibre. ◊ Țesut fibros = țesut conjunctiv elastic, care are rolul de a susține elementele mobile ale organelor. – Din fr. fibreux.

2. [MDA2] fibros, ~oasă a [At: IONESCU-MUSCEL, FIL. 156 / Pl: ~oși, ~oase / E: fr fibreux] 1 (Atm; îs) Țesut – Țesut conjunctiv elastic, care are rolul de a susține elementele mobile ale organelor. 2 Alcătuit (în mare parte) din fibre. 3 Cu aspect de fibre.

3. [CADE] *FIBROS adj. Compus din fibre [fr.].

4. [DLRLC] FIBROS, -OASĂ, fibroși, -oase, adj. 1. (Despre constituția unor substanțe) Compus în mare parte din fibre. Lignitul are o structură fibroasă. 2. (Anat.; mai ales în expr.) Țesut fibros = țesut conjunctiv elastic, care are rolul de a susține elementele mobile ale unui organ. Tendoanele și ligamentele articulare sînt constituite din țesut fibros.

5. [DLRM] FIBROS, -OASĂ, fibroși, -oase, adj. 1. (Despre constituția unor substanțe) Alcătuit în mare parte din fibre. 2. (Anat.; în expr.) Țesut fibros = țesut conjunctiv elastic, care are rolul de a susține elementele mobile ale organelor. – După fr. fibreux.

6. [DN] FIBROS, -OASĂ adj. Format din fibre. ♦ (Anat.) Țesut fibros = țesut elastic compus din fibre conjunctive. [Cf. fr. fibreux].

7. [MDN '00] FIBROS, -OASĂ adj. format din fibre, cu aspect de fibre. ♦ țesut ~ = țesut elastic din fibre conjunctive. (< fr. fibreux)

8. [Șăineanu, ed. VI] fibros a. compus din fibre: țesătură fibroasă.

9. [Scriban] *fibrós, -oásă adj. (d. fibră; fr. fibreux). Compus din fibre, firos.

10. [DOOM 3] fibros (desp. fi-bros) adj. m., pl. fibroși; f. fibroasă, pl. fibroase

11. [DOOM 2] fibros (fi-bros-) adj. m., pl. fibroși; f. fibroasă, pl. fibroase

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] mormânjeală sf [At: TDRG / Pl: nct / E: mormânji + -eală] 1 […]
1. [MDA2] mormânji vt [At: TDRG / Pzi: ~jesc / E: ns cf morânci, mânji] […]
1. [DEX '09] MORMÂNTAL, -Ă, mormântali, -e, adj. 1. De mormânt. ◊ Tăcere (sau liniște) […]
1. [DEX '09] MORMĂI, mormăi, vb. IV. Intranz. 1. (Despre urși) A scoate sunete scurte […]
1. [DEX '09] MORMĂIALĂ, mormăieli, s. f. Mormăit1. [Pr.: -mă-ia-] – Mormăi + suf. -eală. […]
1. [DEX '09] MORMĂIRE, mormăiri, s. f. Acțiunea de a mormăi și rezultatul ei. – […]
1. [DEX '09] MORMĂIT2, -Ă, mormăiți, -te, adj. (Despre cuvinte, sunete) Rostit încet și nedeslușit; […]
1. [MDA2] mormăitor, ~oare a [At: LB / V: ~rnă~, murmui~ / P: ~mă-i~ / […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro