1. [DEX '09] EXPROPRIATOR, -OARE, expropriatori, -oare, s. m. și f. Persoană care expropriază (2).[1] [Pr.: -pri-a-] – Din fr. expropriateur.
2. [MDA2] expropriator, ~oare smf [At: LM / V: (înv) esp~ / P: ~pri-a~ / Pl: ~i, ~oare / E: fr expropriateur] Cel care expropriază pe cineva sau ceva.
3. [DLRLC] EXPROPRIATOR, expropriatori, s. m. Persoană care expropriază, care își însușește, cu forța bunurile celor ce muncesc. V. exploatator. Centralizarea mijloacelor de producție și socializarea muncii ajung la un punct în care ele devin incompatibile cu învelișul lor capitalist. Acesta e sfărîmat. Ceasul din urmă al proprietății private capitaliste a sunat. Expropriatorii sînt expropriați. MARX, C. I 674. Îmbinarea teoriei cu practica, contopirea lor într-o singură activitate politică care să tindă la exproprierea expropriatorilor, iată o altă sarcină dată de Lenin marxiștilor ruși. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 160, 12/6. – Pronunțat: -pri-a-.
4. [DLRM] EXPROPRIATOR, expropriatori, s. m. Persoană care expropiază (2). [Pr.: -pri-a-] – După fr. expropriateur.
5. [DN] EXPROPRIATOR, -OARE s.m. și f. Cel care expropriază. [Cf. fr. expropriateur].
6. [MDN '00] EXPROPRIATOR, -OARE s. m. f. cel care expropriază. (< fr. expropriateur)
7. [MDA2] espropriator, ~oare smf vz expropriator
8. [DOOM 3] expropriator (desp. -pro-pri-a-) s. m., pl. expropriatori
9. [DOOM 2] expropriator (-pro-pri-a-) s. m., pl. expropriatori
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL