1. [DEX '09] EXPROPRIAT, -Ă, expropriați, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj. (Despre bunuri) Care a fost luat prin expropriere. 2. Adj., s. m. și f. (Persoană) care a fost supusă exproprierii. [Pr.: -pri-at] – V. expropria.
2. [MDA2] expropriat2, ~ă [At: PONTBRIANT, D. / V: (înv) esp~ / P: ~pri-at / Pl: ~ați, ~e / E: expropria] 1-4 smf, a (Persoană, teren, proprietate etc.) care a fost supus exproprierii (1-2).
3. [MDA2] expropriat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: expropria] 1-2 Expropriere (1-2).
4. [DLRLC] EXPROPRIAT, -Ă, expropriați, -te, adj. (Despre bunuri) Care a fost luat prin expropriere, care a fost supus exproprierii. Iată a venit vremea cînd se împart plugarilor și cele din urmă moșii expropriate. SADOVEANU, E. 27. ◊ (Despre persoane) Exploatatorii expropriați. – Pronunțat: -pri-at.
5. [DLRM] EXPROPRIAT, -Ă, expropriați, -te, adj. (Despre bunuri) Care a fost luat prin expropriere; (despre oameni) care a fost supus expropierii. [Pr.: -pri-at] – V. expropria.
6. [DN] EXPROPRIAT, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care a fost supus exproprierii. [Cf. fr. exproprié].
7. [MDN '00] EXPROPRIAT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care a fost supus exproprierii. (< fr. exproprié)
8. [DEX '09] EXPROPRIA, expropriez, vb. I. Tranz. A trece o proprietate (teren, construcție) a unei persoane fizice sau juridice în proprietatea statului pentru nevoi de interes public (prin acordarea unei despăgubiri). [Pr.: -pri-a] – Din fr. exproprier.
9. [MDA2] espropria v vz expropria
10. [MDA2] espropriat, ~ă smf, a vz expropriat
11. [MDA2] expropia v vz expropria
12. [MDA2] expropria vt [At: NEGULICI / V: (înv) esp~, ~pia / P: ~pri-a / Pzi: ~iez / E: fr. exproprier] 1 (C. i. persoane fizice sau juridice) A deposeda pe cineva de o proprietate, de un bun, în virtutea unei legi, pentru cauze de utilitate publică. 2 (C. indică proprietăți, bunuri) A prelua de la cineva, în virtutea unei legi, pentru cauze de utilitate publică (cu despăgubire).
13. [CADE] *EXPROPRIA (-priez) vb. tr. ⚖️ A deposeda pe cineva de un loc, de o casă, plătindu-i o despăgubire, mai ales pentru cauză de utilitate publică [fr.].
14. [CADE] * EXPROPRIA (-priez) vb. tr. ⚖️ deposeda pe cineva de un loc, de o casă, plătîndu-i o despăgubire, mai ales pentru cauză de utilitate publică [fr.].
15. [DLRLC] EXPROPRIA, expropriez, vb. I. Tranz. 1. (În orînduirile bazate pe exploatare) A deposeda pe producători de produsele muncii lor și de mijloacele lor de subzistență. După înfrîngerea lui Napoleon I... țărănimea e expropriată de pămînturile strămoșești. GHEREA, ST. CR. I 71. 2. (În perioada revoluției socialiste) A deposeda pe exploatatori de mijloacele de producție și de bunurile dobîndite prin exploatare (trecîndu-le pe seama statului) pentru a le reda în posesiunea celor ce muncesc. V. naționaliza. Mijloacele de producție în industrie au fost expropriate în 1948 și trecute în proprietatea întregului popor. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 3-4, 73. 3. (Jur.) A trece un bun în proprietatea statului pentru necesități de interes obștesc (prin acordarea unei despăgubiri). Pentru construirea unei șosele au fost expropriate mai multe terenuri. – Pronunțat: -pri-a.
16. [DLRM] EXPROPRIA, expropriez, vb. I. Tranz. 1. A trece un bun în proprietatea statului pentru necesități de interes obștesc (prin acordarea unei despăgubiri). 2. (În orîndurile bazate pe exploatare) A deposeda pe producători de produsele muncii lor și de mijloacele de subsistență. 3. (În perioada revoluției socialiste) A deposeda pe exploatatori de mijloacele de producție și de bunurile dobîndite prin exploatare, trecîndu-le pe seamă statului pentru a le reda celor ce muncesc. [Pr.: -pri-a] – Fr. exproprier.
17. [DN] EXPROPRIA vb. I. tr. 1. (În orînduirile bazate pe exploatare) A deposeda prin violență sau prin mijloace economice de proprietatea asupra mijloacelor de producție. 2. (Jur.) A trece un bun în schimbul unei despăgubiri în proprietate publică. [Pron. -pri-a, p. i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. exproprier, cf. lat. ex – în afară, proprius – propriu].
18. [MDN '00] EXPROPRIA vb. tr. a deposeda pe unul ori mai mulți proprietari de bunurile care le aparțin, cu sau fără plata unei despăgubiri, trecându-le în patrimoniul statului. (< fr. exproprier)
19. [Șăineanu, ed. VI] exproprià v. a priva pe cineva de proprietatea sa cu indemnizare, mai ales pentru cauză de utilitate publică.
20. [Scriban] *expropriéz v. tr. (fr. exproprier, d. lat. ex, afară din, și proprius, propriŭ). Privez pe cineva de proprietate despăgubindu-l, maĭ ales p. utilitate publică.
21. [DOOM 3] expropriat (desp. -pro-pri-at) adj. m., s. m., pl. expropriați; adj. f., s. f. expropriată, pl. expropriate
22. [DOOM 2] expropriat (-pro-pri-at) adj. m., s. m., pl. expropriați; adj. f., s. f. expropriată, pl. expropriate
23. [DOOM 3] expropria (a ~) (desp. -pro-pri-a) vb., ind. prez. 1 sg. expropriez (desp. -pri-ez), 3 expropriază, 1 pl. expropriem; conj. prez. 1 sg. să expropriez, 3 să exproprieze; ger. expropriind (desp. -pri-ind)
24. [DOOM 2] expropria (a ~) (-pro-pri-a) vb., ind. prez. 3 expropriază, 1 pl. expropriem (-pri-em); conj. prez. 3 să exproprieze; ger. expropriind (-pri-ind)
25. [MDO] expropria (i-a) (ind. prez. 3 sg. și pl. expropriază, 1 pl. expropriem, ger. expropriind)
26. [IVO-III] expropriez.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL