Definiție și ce înseamnă estorcare

1. [DEX '09] ESTORCARE s. f. v. extorcare.

2. [MDA2] estorcare sf vz extorcare

3. [DN] ESTORCARE s.f. v. extorcare.

4. [DEX '09] ESTORCA vb. I v. extorca.

5. [DEX '09] EXTORCA, extorchez, vb. I. Tranz. A obține ceva cu forța, prin amenințări, violență, șantaj etc. [Var.: estorca vb. I] – Din fr. extorquer, lat. extorquere.

6. [DEX '09] EXTORCARE, extorcări, s. f. Acțiunea de a extorca și rezultatul ei; extorsiune. [Var.: estorcare s. f.] – V. extorca.

7. [MDA2] estorca vt vz extorca

8. [MDA2] extorca vt [At: DEX / V: est~ / Pzi: ~chez / E: fr extorquer, lat extorquere] A obține un lucru de la cineva cu forța, prin amenințări, violență, șantaj etc.

9. [MDA2] extorcare sf [At: DEX / V: est~ / Pl: ~cări / E: extorca] Obținere a unui lucru de la cineva cu forța, prin amenințări, violență, șantaj etc Si: extorcat1, extorsiune.

10. [DEX '98] EXTORCA, extorchez, vb. I. Tranz. A obține un lucru de la cineva cu forța, prin amenințări, violență, șantaj etc. [Var.: estorca vb. I] – Din fr. extorquer, lat. extorquere.

11. [DLRLC] ESTORCA, estorchez, vb. I. Tranz. (Franțuzism; cu privire la un obiect, la bani etc.) A obține ceva cu orice preț, mai ales prin înșelătorie, prin amenințări, prin forță, prin șantaj sau teroare; a stoarce.

12. [DLRLC] EXTORCA, extorchez, vb. I. Tranz. (Franțuzism) A obține un lucru de la cineva cu forța, prin amenințări, șantaj etc.

13. [DLRM] ESTORCA, estorchez, vb. I. Tranz. A obține ceva cu orice preț, prin mijloace nepermise; a stoarce pe cineva de un bun. – Fr. extorquer (lat. lit. extorquere).

14. [DLRM] EXTORCA, extorchez, vb. I. Tranz. A obține un lucru de la cineva cu forța, prin amenințări, șantaj etc. – Fr. extorquer (lat. lit. extorquere).

15. [DLRM] EXTORCARE, extorcări, s. f. Acțiunea de a extorca și rezultatul ei.

16. [DN] ESTORCA vb. I. v. extorca.

17. [DN] EXTORCA vb. I. tr. A obține (ceva, în special bani) cu forța, prin amenințări; a stoarce. [Var. estorca vb. I. / < fr. extorquer].

18. [DN] EXTORCARE s.f. Acțiunea de a extorca și rezultatul ei; extorcație; extorsiune. [Var. estorcare s.f. / < extorca].

19. [MDN '00] EXTORCA vb. tr. a obține ceva (în special bani) cu forța, prin amenințări; a stoarce. (< fr. extorquer, lat. extorquere)

20. [DOOM 3] extorca (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. extorchez, 3 extorchează; conj. prez. 1 sg. să extorchez, 3 să extorcheze

21. [DOOM 3] extorcare s. f., g.-d. art. extorcării; pl. extorcări

22. [DOOM 2] extorca (a ~) vb., ind. prez. 3 extorchează

23. [DOOM 2] extorcare s. f., g.-d. art. extorcării; pl. extorcări

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] ET CETERA loc. adv. (Arată că enumerarea ar putea fi continuată) Și […]
1. [DEX '09] ET CETERA loc. adv. (Arată că enumerarea ar putea fi continuată) Și […]
1. [DEX '09] ETAJA, etajez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) așeza în rânduri […]
1. [DEX '09] ETAJARE, etajări, s. f. Acțiunea de a (se) etaja și rezultatul ei. […]
1. [DEX '09] ETAJAT, -Ă, etajați, -te, adj. (Despre clădiri) Cu etaje. – V. etaja. […]
1. [DEX '09] ETAJERĂ, etajere, s. f. Mobilă formată dintr-unul sau din mai multe rafturi […]
1. [DEX '09] ETALAJ, etalaje, s. n. 1. Etalare. 2. Partea inferioară, în formă de […]
[MDN '00] ETALAJIST, -Ă s. m. f. 1. cel care expune mărfuri pentru public; vânzător […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro