1. [MDA2] espunere sf vz expunere
2. [DEX '09] EXPUNE, expun, vb. III. 1. Tranz. A prezenta, a reda prin cuvinte, a face cunoscut; a relata; a explica. 2. Tranz. A așeza la vedere; a arăta. ♦ (Urmat de determinări introduse prin prep. „la”) A așeza un obiect, un material etc. în așa fel încât să se poată exercita asupra lui o acțiune, o influență etc. 3. Tranz. și refl. A pune sau a se afla într-o situație periculoasă. 4. Tranz. A supune acțiunii luminii un film, o placă fotografică etc. pentru a obține un clișeu, o fotografie etc. – Din lat. exponere (după pune).
3. [DEX '09] EXPUNERE, expuneri, s. f. Acțiunea de a (se) expune și rezultatul ei. ♦ Relatare; (concr.) ceea ce se expune, se relatează, se explică; narațiune, povestire. ◊ Expunere de motive = explicare, prezentare a unui proiect de act normativ, cu sublinierea soluțiilor noi, mai importante, și a motivării acestora. – V. expune.
4. [MDA2] espune v vz expune
5. [MDA2] expune [At: VOINESCU II, M. 114/25 / V: (înv) esp~ / Pzi: expun / E: lat exponere după pune] 1 vt (C. i. stări, realizări, fapte etc.) A înfățișa, a relata pentru a lua cunoștință Si: a prezenta, a relata. 2 vt (C. i. ființe, obiecte etc.) A așeza la vedere pentru a atrage atenția publică. 3 vt (Pex) A arăta, a face să fie văzut de toată lumea. 4 vt(a) (Spc; c. i. opere de artă) A prezenta privirii și atenției publicului (într-o expoziție). 5 vt (Fig) A arăta ceva ostentativ. 6 vt (C. i. sentimente, stări, senzații etc.) A descrie, a dezvălui, a da pe față cuiva. 7 vt (C. i. idei, teorii, planuri, probleme etc.) A face cunoscut (prin cuvinte) cuiva Si: a explica (1). 8-9 vtr (Mai ales cu determinări în genitiv sau introduse prin prepoziția „la”) A pune sau a se afla într-o situație neplăcută. 10-11 vtr A fi sau a face să fie supus unui risc, unui pericol, unei boli etc. 12 vt (C. i. obiecte, substanțe, plante etc.) A așeza, a plasa astfel încât să fie supus acțiunii cuiva. 13 vt (C. i. filme, plăci fotografice etc.) A supune acțiunii luminii pentru a obține un clișeu, o fotografie etc.
6. [MDA2] expunere sf [At: MAG. IST. I, 254/8 / V: (înv) esp~ / Pl: ~ri / E: expune] 1 Prezentare a unei stări, realități, fapte etc. pentru a fi cunoscute Si: înfățișare, relatare, (rar) expus1 (1). 2 (Ccr) Ceea ce se expune, se descrie, se istorisește Si: narare, narațiune, povestire, relatare, (rar) expus1 (2), (îvr) parastasire. 3 Așezare a unei ființe, a unui obiect la vedere pentru a atrage atenția publică Si: (rar) expus1 (3). 4 Prezentare (a unei opere de artă) privirii și atenției publicului Si: (rar) expus1 (4). 5 Arătare ostentativă (a ceva) Si: (rar) expus1 (5). 6 Descriere, dezvăluire a unui sentiment, a unei stări, senzații etc Si: (rar) expus1 (6). 7 Explicare Si: (rar) expus1 (7). 8 Punere într-o situație neplăcută Si: (rar) expus1 (8). 9 Supunere la un risc, la un pericol, o boală etc Si: (rar) expus1 (9). 10 Plasare, așezare pentru a fi supus acțiunii cuiva sau a ceva Si: (rar) expus1 (10). 11 (Prc) Supunere a unui clișeu, a unei fotografii etc. la acțiunea luminii Si: (rar) expus1 (11).
7. [CADE] *EXPUNE (-pun) I. vb. tr. 1 A pune sub ochii tuturora, a așeza astfel ca să fie văzut de public: ~ mărfuri spre vînzare ¶ 2 Se zice despre artiști, agricultori, industriași, cari pun operele, produsele lor sub ochii publicului, cari fac o expoziție ¶ 3 A pune, a așeza, a întoarce într’o parte oarecare: ~ la vînt, la soare ¶ 4 A pune în pericol, a primejdui: a-și ~ viața ¶ 5 A pune în situațiunea de a suferi, de a păți ceva: ~ să pată o rușine ¶ 6 A supune la o acțiune: ~ la foc ¶ 7 A face cunoscut, a explica: ~ o doctrină ¶ 8 A părăsi, a abandona, a lepăda în stradă: ~ un copil. II. vb. refl. 1 A se arăta, a se pune în vederea tuturor, a se da în priveliște ¶ 2 A se pune în primejdie, a-și primejdui viața ¶ 3 A se așeza astfel încît să servească de țintă: a se ~ focului vrăjmașului ¶ 4 A se pune într’o situațiune care poate să-i aducă neplăcere, în care ar putea păți ceva: a se ~ unui refuz; a se ~ să pată o rușine [lat. exponĕre].
8. [CADE] * EXPUNE (-pun) I. vb. tr. 1 A pune sub ochii tuturora, a așeza astfel ca să fie văzut de public: ~ mărfuri spre vînzare ¶ 2 Se zice despre artiști, agricultori, industriași, cari pun operele, produsele lor sub ochii publicului, cari fac o expoziție ¶ 3 A pune, a așeza, a întoarce într’o parte oare-care: ~ la vînt, la soare ¶ 4 A pune în pericol, a primejdui: a-și ~ viața ¶ 5 A pune în situațiunea de a suferi, de a păți ceva: ~ să pată o rușine ¶ 6 A supune la o acțiune: ~ la foc ¶ 7 A face cunoscut, a explica: ~ o doctrină ¶ 8 A părăsi, a abandona, a lepăda în stradă: ~ un copil. II. vb. refl. 1 A se arăta, a se pune în vederea tuturor, a se da în priveliște ¶ 2 A se pune în primejdie, a-și primejdui viața ¶ 3 A se așeza astfel încît să servească de țintă: a se ~ focului vrăjmașului ¶ 4 A se pune într’o situațiune care poate să-i aducă neplăcere, în care ar putea păți ceva: a se ~ unui refuz; a se ~ să pată o rușine [lat. exponĕre].
9. [CADE] * EXPUNERE sf. 1 Faptul de a (se) expune ¶ 2 Povestire, narațiune: a făcut o ~ clară a faptelor ¶ 3 Explicațiune: ~ de motive; ~a doctrinei creștine ¶ 4 Începutul unei lucrări literare în care se arată subiectul ce urmează a fi tratat; 👉 EXPOZIȚIUNE.
10. [CADE] *EXPUNERE sf. 1 Faptul de a (se) expune ¶ 2 Povestire, narațiune: a făcut o ~ clară a faptelor ¶ 3 Explicațiune: ~ de motive; ~a doctrinei creștine ¶ 4 Începutul unei lucrări literare în care se arată subiectul ce urmează a fi tratat; 👉 EXPOZIȚIUNE.
11. [DLRLC] ESPUNE vb. III v. expune.
12. [DLRLC] EXPUNE, expun, vb. III. Tranz. 1. A arăta, a prezenta prin cuvinte, a face cunoscut, a explica, a povesti. Obișnuia să lase pe catedră pe studentul care expunea lucrarea. CAMIL PETRESCU, U. N. 74. D. Bogdan expunea greșit pe Taine. GHEREA, ST. CR. II 10. 2. A așeza la vedere, a arăta diferite obiecte pentru ca ele să fie cunoscute sau cumpărate. În vitrine sînt expuse ultimele noutăți. Multe lucruri din cele expuse nu-s cunoscute de Moș Gheorghe, dar nici nu dorește să le cunoască pentru că-s prea multe. SP. POPESCU, M. G. 93. ♦ (Urmat de determinări introduse prin prep. «la») A așeza un obiect, un material etc. în așa fel încît să se poată exercita asupra lui o acțiune, o influență etc. Își expune hainele la aer. A expune corpul la soare. ▭ Abia expus la dogoreala jăraticului... [granguru ] se preface într-o sărmăluță de grăsime. ODOBESCU, S. III 32. 3. A pune într-o situație periculoasă. Și credeți că n-aș fi nebun să vă expun la primejdii, pentru o petrecere care se poate amîna. CARAGIALE, O. VII 34. Dacă în adevăr simți compătimire pentru mine, nu-ți expune zilele în zadar. ALECSANDRI, T. I 436. 4. (Cu privire la materiale fotosensibile) A supune acțiunii luminii pentru a obține un clișeu, o fotografie etc. – Variantă: (învechit) espune (NEGRUZZI, S. I 211) vb. III.
13. [DLRLC] EXPUNERE, expuneri, s. f. Acțiunea de a expune și rezultatul ei. 1. Prezentare, exprimare prin cuvinte a unei situații, a unei idei etc.; relatare. Pe cît înaintau în expunerea lor, pe atît dreptatea apărea mai evidentă. C. PETRESCU, R. DR. 210. ◊ Expunere de motive = explicarea, prezentarea motivelor care determină propunerea unui proiect de lege etc. 2. Prezentare în public a unor obiecte selecționate. Expunerea obiectelor într-o vitrină. 3. Punere în fața unei primejdii, a unei neplăceri etc. 4. Supunerea unui material fotosensibil la acțiunea luminii pentru a obține un clișeu, o copie, o fotografie etc.
14. [DLRM] ESPUNE vb. III. v. expune.
15. [DLRM] EXPUNE, expun, vb. III. 1. Tranz. A prezenta prin cuvinte, a face cunoscut ; a explica. 2. Tranz. așeza la vedere ; a arăta. ♦ (Urmat de determinări introduse prin prep. « la » ) A așeza un obiect, un material etc. în așa fel, încît să se poată exercita asupra lui o acțiune, o influență etc. 3. Tranz. și refl. A pune sau a se afla într-o situație periculoasă. 4. Tranz. A supune acțiunii un film, o placă fotografică etc. pentru a obține un clișeu, o fotografie etc. [ Var.: (înv.) espune vb. III] – Lat. lit. exponere (după pune).
16. [DLRM] EXPUNERE, expuneri, s. f. Acțiunea de a (se) expune și rezultatul ei; relatare; (concr.) ceea ce se expune, se explică. ♦ Expunere de motive = explicarea, prezentarea motivelor care determină propunerea unui proiect de lege etc.
17. [DN] EXPUNE vb. III. 1. tr. A arăta, a reda prin cuvinte; a relata. 2. tr. A prezenta publicului lucruri, obiecte selecționate. ♦ A așeza (ceva) într-un loc favorabil exercitării unei influențe, unei acțiuni etc. 3. tr., refl. A pune sau a se afla în fața unei primejdii, a unei neplăceri etc. 4. tr. A supune acțiunii luminii (pentru a obține un clișeu, o fotografie etc.). [P.i. expun, conj. -nă, ger. -nînd. / < lat. exponere, după pune].
18. [DN] EXPUNERE s.f. Faptul de a (se) expune. ♦ Narațiune, povestire. ♦ (Muz.) Expoziție; (spec.) parte a unei fugi în care subiectul apare în întregime la una din voci sau trece o dată la fiecare dintre vocile participante. ♦ Explicație, parte explicativă (a unei legi, a unei hotărîri etc.). [< expune].
19. [MDN '00] EXPUNE vb. I. tr. 1. a reda prin cuvinte, a relata. 2. a prezenta publicului lucruri, obiecte selecționate. ◊ a așeza (ceva) într-un loc favorabil exercitării unei influențe, unei acțiuni etc. 3. a supune acțiunii luminii un material fotosensibil. II. tr., refl. a pune, a se afla în fața unei primejdii, a unei neplăceri. (< lat. exponere)
20. [MDN '00] EXPUNERE s. f. acțiunea de a (se) expune. ◊ relatare; ceea ce se expune. ◊ narațiune, povestire. ♦ ~ de motive = prezentare a unui proiect de act normativ cuprinzând sublinierea și motivarea soluțiilor noi. (< expune)
21. [Șăineanu, ed. VI] expune v. 1. a pune să se vază: a expune mărfuri; 2. a așeza într’un loc de expozițiune publică: a expune tablouri; 3. a lua parte la o expoziție; 4. a așeza, a întoarce într’o parte oarecare: a expune la soare; 5. a supune la acțiunea unui agent, etc.: a expune la foc; 6. a face cunoscut, a explica limpede: a expune motivele unei cereri; 7. a pune în pericol: a-și expune vieața; 8. a lepăda în stradă: a expune un copil.
22. [Șăineanu, ed. VI] expunere f. 1. acțiunea de a expune; 2. dare de seamă: expunerea unei doctrine; 3. povestire amărunțită: expunerea unui fapt; 4. partea unei opere literare în care se face cunoscut personajele și principalele circumstanțe de acțiune; 5. părăsirea unui copil în public. V. expozițiune.
23. [Scriban] *expún, -pús, a -púne v. tr. (lat. expónere. V. spun). Pun în evidență. Pun într’o expozițiune ca să vadă publicu: a expune tablourĭ. Pun, întorc spre: a expune la sud.Explic, fac cunoscut: a expune o sistemă. Pun în pericul: îmĭ expun vĭața. V. refl. Mă arunc în pericul, îl înfrunt: nu te expune fără folos!
24. [Scriban] *expúnere f. Acțiunea de a expune, expozițiune.
25. [DOOM 3] expune (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. expun, 2 sg. expui, 3 sg. expune, perf. s. 1 sg. expusei, 1 pl. expuserăm, m.m.c.p. 1 pl. expuseserăm; conj. prez. 1 sg. să expun, 3 să expună; ger. expunând; part. expus
26. [DOOM 3] expunere s. f., g.-d. art. expunerii; pl. expuneri
27. [DOOM 2] expune (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. expun, 2 sg. expui, 1 pl. expunem; conj. prez. 3 să expună; ger. expunând; part. expus
28. [DOOM 2] expunere s. f., g.-d. art. expunerii; pl. expuneri
29. [MDO] expune (conj. expună)
30. [IVO-III] expun, -nă 3 conj.
31. [DTL] EXPUNERE s. f. (< expune < lat. exponere, după pune): exprimare sau redare prin cuvinte a unei situații; relatare, narațiune, povestire. ◊ ~ sumară: e. scurtă, succintă. ◊ ~ detaliată: e. amănunțită, în multe cuvinte. (Pentru restul clasificării v. exprimare, ale cărei elemente de clasificare se potrivesc și aici).
32. [DE] EXPUNÉRE (< expune) s. f. 1. Acțiunea de a (se) expune și rezultatul ei. ♦ Relatare; concr. ceea ce se expune, se relatează; narațiune, povestire. ◊ (Dr.) e. de motive = prezentare a unui proiect de act normativ cu sublinierea soluțiilor noi, mai importante și a motivării acestora. 2. (FOTO.) Mărime caracteristică fotografierii, egală cu produsul dintre iluminarea unui material fotografic și timpul cât a fost expus iluminării.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL