1. [MDA2] escrocat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: escroca] 1 Dobândit prin mijloace frauduloase. 2 Înșelat.
2. [MDA2] escrocat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: escroca] Escrocare.
3. [DEX '09] ESCROCA, escrochez, vb. I. Tranz. A obține, a dobândi prin mijloace frauduloase bunuri străine, a înșela; a săvârși o escrocherie. – Din fr. escroquer.
4. [MDA2] escroca vt [At: BARCIANU / V: exc~ / Pzi: ~chez / E: fr escroquer] A obține prin înșelătorie un profit material Si: a înșela, a pungăși.
5. [MDA2] excroca v vz escroca
6. [CADE] * ESCROCA (-ochez) vb. tr. A scoate, a stoarce, a lua ceva de la cineva prin înșelăciune, prin viclenie [fr.].
7. [CADE] *ESCROCA (-ochez) vb. tr. A scoate, a stoarce, a lua ceva de la cineva prin înșelăciune, prin viclenie [fr.].
8. [DLRLC] ESCROCA, escrochez, vb. I. Tranz. A obține, a dobîndi prin șiretlic și fraudă bunuri care aparțin altcuiva; a înșela, a pungași.
9. [DLRM] ESCROCA, escrochez, vb. I. Tranz. A obține, a dobîndi prin manopere frauduloase bunuri străine; a înșela. – Fr. escroquer.
10. [DN] ESCROCA vb. I. tr. A înșela, a fura prin șiretlicuri, fraude, manopere frauduloase etc. [P.i. 3,6 -chează. / cf. fr. escroquer].
11. [MDN '00] ESCROCA vb. tr. a săvârși o escrocherie, a înșela. (< fr. escroquer)
12. [Șăineanu, ed. VI] escrocà v. a stoarce viclenește.
13. [Scriban] *escrochéz, a -ocá v. tr. (fr. escroquer, d. it. scroccare). Fur înșelînd.
14. [DOOM 3] escroca (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. escrochez, 3 escrochează; conj. prez. 1 sg. să escrochez, 3 să escrocheze
15. [DOOM 2] escroca (a ~) vb., ind. prez. 3 escrochează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL