Definiție și ce înseamnă drăgăstos

1. [DEX '09] DRĂGĂSTOS, -OASĂ, drăgăstoși, -oase, adj. Plin de dragoste, de tandrețe; iubitor, afectuos. – Dragoste + suf. -os.

2. [MDA2] drăgăstos, ~oasă a [At: VARLAAM, C. 243 / V: dragos~, (îvr) ~gas~, (îvp) ~gos~ / Pl: ~oși, ~oase / E: dragoste + -os] 1 (Îvp) Drăgălaș (1). 2 (Îvr) Frumos (1). 3 (D. oameni) Plin de dragoste (1), de tandrețe Si: afectuos, iubitor. 4 (D. manifestări, acțiuni etc. ale oamenilor) Care exprimă dragoste (1). 5 (Îrg) Plăcut.

3. [CADE] DRĂGĂSTOS, ‼ DRĂGOSTOS adj. 1 Drăgălaș, gingaș, care-ți inspiră dragoste: împăratul dete pe fata cea mică după flăcăiandrul cel frumos și dragăstos (ISP.) ¶ 2 De dragoste, amoros: în vremea acestor drăgăstoase vorbiri... cursul rîului furase luntrea (ODOB.).

4. [DLRLC] DRĂGĂSTOS, -OASĂ, drăgăstoși, -oase, adj. Iubitor, afectuos, plin de dragoste. Tonul ei drăgăstos... mi-a topit inima. CAMIL PETRESCU, T. III 388. Fata își ridică ochii spre el, învăluindu-l într-o privire drăgăstoasă. BART, E. 163. ◊ (Adverbial) Deschise sertarul bătînd cu palma, drăgăstos, cele două dosare. C. PETRESCU, C. V. 111. – Variantă: drăgostos, -oasă adj.

5. [Șăineanu, ed. VI] drăgăstos a. plin de dragoste: privire drăgăstoasă.

6. [Scriban] drăgăstós, -oásă adj. (din drăgostos, d. dragoste). Plin de dragoste, afectuos: privire drăgăstoasă. Atrăgător, simpatic. Adv. În mod drăgăstos.

7. [MDA2] dragostos, ~oasă a vz drăgăstos

8. [MDA2] drăgastos, ~oasă a vz drăgăstos

9. [MDA2] drăgostos, ~oasă a vz drăgăstos

10. [CADE] DRĂGOSTOS 👉 DRĂGĂSTOS.

11. [DLRLC] DRĂGOSTOS, -OASĂ adj. v. drăgăstos.

12. [DOOM 3] drăgăstos adj. m., pl. drăgăstoși; f. drăgăstoasă, pl. drăgăstoase

13. [DOOM 2] drăgăstos adj. m., pl. drăgăstoși; f. drăgăstoasă, pl. drăgăstoase

14. [IVO-III] drăgostos, -toasă.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] ET CETERA loc. adv. (Arată că enumerarea ar putea fi continuată) Și […]
1. [DEX '09] ET CETERA loc. adv. (Arată că enumerarea ar putea fi continuată) Și […]
1. [DEX '09] ETAJA, etajez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) așeza în rânduri […]
1. [DEX '09] ETAJARE, etajări, s. f. Acțiunea de a (se) etaja și rezultatul ei. […]
1. [DEX '09] ETAJAT, -Ă, etajați, -te, adj. (Despre clădiri) Cu etaje. – V. etaja. […]
1. [DEX '09] ETAJERĂ, etajere, s. f. Mobilă formată dintr-unul sau din mai multe rafturi […]
1. [DEX '09] ETALAJ, etalaje, s. n. 1. Etalare. 2. Partea inferioară, în formă de […]
[MDN '00] ETALAJIST, -Ă s. m. f. 1. cel care expune mărfuri pentru public; vânzător […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro