1. [DEX '09] DRĂGĂLĂȘENIE, (2) drăgălășenii, s. f. 1. Gingășie, grație, drăgălășie (în înfățișare sau comportare). 2. Atitudine plină de atenție, de tandrețe față de cineva; gest tandru, dezmierdare. – Drăgălaș + suf. -enie.
2. [MDA2] drăgălășenie sf [At: VLAHUȚĂ, S.A. II, 210 / Pl: ~ii / E: drăgălaș + -enie] 1 Gingășie în înfățișare sau comportare. 2 (Lpl) Atitudine plină de atenție, de tandrețe față de cineva Si: (rar) drăgălășie (1), (liv) calinerie. 3 (Lpl) Gesturi tandre Si: (rar) drăgălășie, (liv) calinerie.
3. [CADE] DRĂGĂLĂȘENIE, DRĂGĂLĂȘIE sf. Însușirea a tot ce este drăgalaș, gingășie: îl ceartă cu o drăgălășie de copil alintat (VLAH.); el vede pe Lința... cu mișcările ei de o drăgălășie fără de pereche (BR.-VN.).
4. [DEX '98] DRĂGĂLĂȘENIE, drăgălășenii, s. f. Gingășie, grație, drăgălășie (în înfățișare sau comportare). ♦ (La pl.) Atitudine plină de atenție, de tandrețe față de cineva; gesturi tandre, dezmierdări. – Drăgălaș + suf. -enie.
5. [DLRLC] DRĂGĂLĂȘENIE, drăgălășenii, s. f. Gingășie, grație. Pare că-l simte și-l ceartă cu o drăgălășenie de copil alintat. VLAHUȚĂ, O. A. 375. ♦ (La pl.) Atitudine plină de atenții, gesturi făcute cu tandrețe și grație; dezmierdări. Toate drăgălășeniile au rămas de prisos. CAMIL PETRESCU, U. N. 31.
6. [DOOM 3] drăgălășenie (desp. -ni-e) s. f., art. drăgălășenia (desp. -ni-a), g.-d. art. drăgălășeniei; (manifestări) pl. drăgălășenii, art. drăgălășeniile (desp. -ni-i-)
7. [DOOM 2] drăgălășenie (-ni-e) s. f., art. drăgălășenia (-ni-a), g.-d. art. drăgălășeniei; (manifestări) pl. drăgălășenii, art. drăgălășeniile (-ni-i-)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL