Definiție și ce înseamnă drângălău

1. [DEX '09] DRÂNGĂLĂU, drângălăi, s. m. (Rar) Om care își pierde vremea degeaba; pierde-vară. [Var.: drăngălău s. m.] – Cf. drâng.

2. [MDA2] drângălău sm [At: CARAGIALE, S. N. 29 / V: drăn~, drăg~, ~gău, drăngău / Pl: ~ăi / E: ns cf drag, drâng1] (Reg) 1 Iubit. 2 (Pex) Tânăr afemeiat. 3 Om care își pierde vremea degeaba Si: pierde-vară.[1]

3. [DEX '98] DRÂNGĂLĂU, drângălăi, s. m. (Rar) Om care își pierde vremea degeaba; pierde-vară. [Var.: drăngălău s. m.] – Et. nec. Cf. drâng.

4. [Șăineanu, ed. VI] drângălău m. pierde-vară: cu consulul muscălesc și cu alți drângălăi CAR. [Lit.: cântăreț cu drăngul].

5. [DEX '09] DRĂNGĂLĂU s. m. v. drângălău.

6. [MDA2] drăgălău sm vz drângălău

7. [MDA2] drăngălău sm vz drângălău

8. [MDA2] drăngău sm vz drângălău

9. [MDA2] drângău sm vz drângălău

10. [CADE] DRÎNGĂLĂU sm. F Pierde-vară; chefliul a prins-o odată... la chiolan, la iarbă verde, cu consulul rusec și cu alți drîngălăi (CAR.) [comp. DRĂGĂLĂU].

11. [DOOM 3] drângălău (reg.) s. m., art. drângălăul; pl. drângălăi, art. drăngălăii

12. [DOOM 2] drângălău (rar) s. m., art. drângălăul; pl. drângălăi, art. drângălăii

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro