Definiție și ce înseamnă descifrare

1. [DEX '09] DESCIFRARE, descifrări, s. f. Acțiunea de a descifra și rezultatul ei. – V. descifra.

2. [MDA2] descifrare sf [At: PONTBRIANT, D. / V: deci~, dești~ / Pl: ~rări / E: descifra] 1 Descoperire a unui cifru Si: descifrat1 (1), descifrație (1). 2 Folosire a unui cifru pentru a înțelege un text cifrat Si: descifrat1 (2), descifrație (2). 3-4 Reușire, cu efort, (de a citi și) de a înțelege texte ilizibile, scrise în limbi necunoscute sau un scris neciteț Si: descifrat1 (3-4), descifrație (3-4). 5 Distingere a indicațiilor topografice de pe o hartă Si: descifrat1 (5), descifrație (5). 6 (Rar) Identificare. 7 Citire a notelor muzicale și interpretare la prima vedere Si: descifrat1 (7), descifrație (7). 8 Găsire a rezolvării unei probleme Si: descifrat1 (8), descifrație (8). 9 Reușire de a pătrunde cu mintea Si: descifrat1 (9), descifrație (9). 10 Explicare pentru a face să fie limpede Si: descifrat1 (10), descifrație (10). 11 Studiere temeinică Si: descifrat1 (11), descifrație (11).

3. [DLRLC] DESCIFRARE s. f. Acțiunea de a descifra.

4. [DN] DESCIFRARE s.f. Acțiunea de a descifra și rezultatul ei. [< descifra].

5. [DEX '09] DESCIFRA, descifrez, vb. I. Tranz. 1. A citi (și a înțelege) un text neciteț sau scris într-o limbă străină, cu caractere complicate ori cu semne convenționale. ♦ A interpreta un plan, o hartă etc. ♦ A citi și a interpreta, la prima vedere, o partitură muzicală. 2. Fig. A înțelege ceva obscur, a-i prinde sensul; a ghici, a desluși. – Pref. des- + cifră (după fr. déchiffrer).

6. [MDA2] decifra v vz descifra

7. [MDA2] decifrare sf vz descifrare

8. [MDA2] descifra vt [At: MAG. IST. I, 130/20 / Pzi: ~rez / E: des- + cifra cf fr déchiffrer] 1-2 (C.i. cifruri sau texte cifrate) (A descoperi cifrul sau) a folosi cifrul pentru a înțelege. 3-4 (C.i. texte ilizibile sau scrise în limbi puțin cunoscute ori un scris neciteț) A reuși, cu efort, (să citești și) să înțelegi. 5 (C.i. hărți) A distinge indicațiile topografice Cf a citi. 6 (Rar) A identifica. 7 (C.i. partituri) A citi notele muzicale și a interpreta la prima vedere. 8 A găsi rezolvarea unei probleme Si: a dezlega. 9 A reuși să pătrundă cu mintea Si: a înțelege. 10 A face să fie limpede Si: a explica. 11 A studia temeinic.

9. [MDA2] desțifra v vz descifra

10. [MDA2] desțifrare sf vz descifrare

11. [MDA2] dețifra v vz descifra

12. [MDA2] discifra v vz descifra

13. [CADE] * DESCIFRA (-frez) vb. tr. 1 A explica ceea ce e scris cu cifre: ~ o depeșă ¶ 2 A citi ceva rău scris și greu de priceput: ~ o scrisoare, o inscripție: le descifram și le deslușeam inscripțiunile slavone (ODOB.) ¶ 3 Ⓕ A descurca ceva obscur, complicat: știința descifrează tainele naturii ¶ 4 🎼 A citi o bucată de muzică la prima aruncătură de ochi [fr. déchiffrer].

14. [DEX '98] DESCIFRA, descifrez, vb. I. Tranz. 1. A desluși un text neciteț sau scris într-o limbă străină, cu caractere complicate sau cu semne convenționale. ♦ A interpreta un plan, o hartă etc. ♦ A citi și a interpreta, la prima vedere, o partitură muzicală. 2. Fig. A înțelege ceva obscur, a-i prinde sensul; a ghici, a desluși. – Des1- + cifra (după fr. déchiffrer).

15. [DLRLC] DESCIFRA, descifrez, vb. I. Tranz. 1. A citi (și a căuta să înțeleagă) un text neciteț sau scris într-o limbă necunoscută, cu caractere necunoscute sau cu semne convenționale. Numai el putea să descifreze scrisul lui Mille. CAMIL PETRESCU, T. I 263. Pe atunci... descifram limba ebraică. GALACTION, O. I 367. Ți-am scris din Dresda o cartă: nu știu dacă ai putut-o descifra. CARAGIALE, O. VII 395. Dionis descifra textul obscur. EMINESCU, N. 45. ♦ A interpreta un plan, o hartă etc. Se apropiară și ei de masă, căutînd să descifreze harta. MIHALE, O. 15. ♦ Absol. A citi și a interpreta o partitură muzicală la prima vedere. Din caietul acela de note, descifrase și dînsa la piano. C. PETRESCU, Î. I 7. 2. Fig. A înțelege ceva obscur, greu de înțeles, a prinde sensul unui lucru; a ghici, a desluși. Nimic nu se poate descifra pe fața ei neomenesc împietrită. CAMIL PETRESCU, T. II 320. Palid stinge Alexandrescu sînta candel-a sperării, Descifrînd eternitatea din ruina unui an. EMINESCU, O. I 32.

16. [DN] DESCIFRA vb. I. tr. 1. A reuși să citești un text neciteț sau scris într-o limbă necunoscută; a găsi semnificația a ceea ce este scris în cifre, într-un alfabet secret. ♦ A interpreta o bucată muzicală după partitură la prima vedere. 2. (Fig.) A înțelege, a pătrunde, a ghici (ceva obscur, ascuns). [După fr. déchiffrer].

17. [MDN '00] DESCIFRA vb. tr. 1. a reda în limbaj clar un text neciteț sau scris într-o limbă necunoscută; a găsi semnificația a ceea ce este scris în cifre, într-un alfabet secret. ◊ a interpreta o bucată muzicală după partitură la prima vedere. 2. (fig.) a înțelege, a pătrunde, a ghici (ceva obscur, ascuns). (după fr. déchiffrer)

18. [Șăineanu, ed. VI] descifrà v. 1. a explica ceva scris cu cifre; 2. a citi ceva rău scris; 3. a citi curent muzica; 4. fig. a descurca ceva obscur, complicat: descifrând eternitatea din ruina unui an EM.

19. [Scriban] *descifréz v. tr. (d. cifră, după fr. déchiffrer). Explic, citesc ceĭa ce e scris în cifre: a descifra o telegramă. Citesc ceĭa ce e scris saŭ cu litere vechĭ orĭ străine. Cînt după note la prima vedere o bucată muzicală: a descifra o romanță. V. deslușesc.

20. [DOOM 3] descifrare (desp. -ci-fra-) s. f., g.-d. art. descifrării; pl. descifrări

21. [DOOM 2] descifrare (-ci-fra-) s. f., g.-d. art. descifrării; pl. descifrări

22. [DOOM 3] descifra (a ~) (desp. -ci-fra) vb., ind. prez. 1 sg. descifrez, 3 descifrează; conj. prez. 1 sg. să descifrez, 3 să descifreze

23. [DOOM 2] descifra (a ~) (-ci-fra) vb., ind. prez. 3 descifrează

24. [MDO] descifra (pr. sci)

25. [IVO-III] descifrez.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] ET CETERA loc. adv. (Arată că enumerarea ar putea fi continuată) Și […]
1. [DEX '09] ET CETERA loc. adv. (Arată că enumerarea ar putea fi continuată) Și […]
1. [DEX '09] ETAJA, etajez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) așeza în rânduri […]
1. [DEX '09] ETAJARE, etajări, s. f. Acțiunea de a (se) etaja și rezultatul ei. […]
1. [DEX '09] ETAJAT, -Ă, etajați, -te, adj. (Despre clădiri) Cu etaje. – V. etaja. […]
1. [DEX '09] ETAJERĂ, etajere, s. f. Mobilă formată dintr-unul sau din mai multe rafturi […]
1. [DEX '09] ETALAJ, etalaje, s. n. 1. Etalare. 2. Partea inferioară, în formă de […]
[MDN '00] ETALAJIST, -Ă s. m. f. 1. cel care expune mărfuri pentru public; vânzător […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro