1. [DEX '09] DESCHIZĂTURĂ, deschizături, s. f. Loc liber prin care se poate pătrunde în interiorul unui lucru sau prin care se poate vedea. – Deschide + suf. -ătură.
2. [MDA2] deschizătură sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~ri / E: deschide + -ătură] 1 Spațiu liber, amenajat într-un element de arhitectură sau de construcție, care servește pentru circulație, pentru iluminat, aerisit etc. 2 Distanță formată prin deschidere între toc și canalul unei uși sau ferestre. 3 (Pex) Distanță dintre două brațe sau două linii care formează un unghi. 4 Spațiu liber între două lucruri (sau două părți constitutive ale unor obiecte) Cf căscătură. 5 Despicătură a unui obiect de îmbrăcăminte prin care se introduc mâinile sau capul. 6 (Rar) Adâncitură a solului.
3. [DLRLC] DESCHIZĂTURĂ, deschizături, s. f. Loc liber pe unde se poate pătrunde în interiorul unui lucru sau prin care se poate vedea; deschidere. V. gaură, intrare. Își așeză gura în dreptul deschizăturii și strigă... SAHIA, N. 85. Printr-o deschizătură a copacilor scînteiau priveliștile din vale. IBRĂILEANU, A. 157. La deschizătura ferestrelor se vede cît de groase sînt zidurile. CARAGIALE, M. 101.
4. [Șăineanu, ed. VI] deschizătură f. loc deschis.
5. [Scriban] deschizătúră f., pl. ĭ. Spațiŭ deschis: deschizătura ușiĭ, deschizătura dintre stîlpiĭ poduluĭ.
6. [CADE] DESCHIZATURĂ (pl. -turi) sf. 1 Loc deschis, spărtură (pe unde poate intra cineva sau ceva): îi întinse iarăși mîna prin deschizătura ușii (D.-ZAMF.) ¶ 2 Distanță între două brațe, între două linii care formează un unghiu: deschizătura compasului, unui unghiu [deschide].
7. [DOOM 3] deschizătură s. f., g.-d. art. deschizăturii; pl. deschizături
8. [DOOM 2] deschizătură s. f., g.-d. art. deschizăturii; pl. deschizături
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL