1. [DEX '09] DES-DE-DIMINEAȚĂ adv. v. dis-de-dimineață.
2. [MDA2] des-de-dimineață av vz dis-de-dimineață
3. [Scriban] des-de-dimineață V. dins.
4. [DEX '09] DES-DIMINEAȚĂ adv. v. dis-de-dimineață.
5. [DEX '09] DIS-DE-DIMINEAȚĂ adv. Foarte de dimineață; în zorii zilei. [Var.: (pop.) des-de-dimineață, des-dimineață adv.] – Dis- + de4 + dimineață.
6. [MDA2] dâns de dimineață av vz des-de-dimineață
7. [MDA2] dânz de dimineață av vz des-de-dimineață
8. [MDA2] des-dimineață av vz dis-de-dimineață
9. [MDA2] desnița av vz dis-de-dimineață
10. [MDA2] dins-de-dimineață av vz dis-de-dimineață
11. [MDA2] dinz-de-dimineață av vz dis-de-dimineață
12. [MDA2] dis-de-dimineață av [At: / V: din-zi-de-~, dins-de-~, dâns-~-, demân~, dis-dimineață, (pop) diz-demineață, (înv) dân-zi-de-~, diz-~, dizi-~-~, (pop) des-~-~, desdimineață, des-demineață, desniță, (înv) dez-dimeneață, dez-demineață / S și: dis de dimineață, disdedimineață / E: dis + de + dimineață] Foarte de dimineață Si: în zorii zilei, (rar) dis-de-diminecioară.
13. [MDA2] dis-dimineață av vz dis-de-dimineață
14. [MDA2] diz-demineață av vz dis-de-dimineață
15. [MDA2] diz-dimineață av vz dis-de-dimineață
16. [MDA2] dizi-de-dimineață av vz dis-de-dimineață
17. [CADE] DES-(DE-)DIMINEAȚĂ 👉 DIS.
18. [CADE] DIS 👉 DISDEDIMINEAȚĂ.
19. [CADE] DIS(-DE)-DIMINEAȚĂ, DIZ-, DES-, DEZ-, † DINZI-, † DÎNZI-, ‡ DINS- adv. În zori de zi, foarte de dimineată: se prezentase dis-de-dimineată la serviciul la care refuzase d’a se mai duce (I.-GH.); a doua zi des-demineață, cum s’au sculat, și-au gătit calul (SB.); a doua zi... dinzi-des-dimineață porni spre Rusciuc (BĂLC.); dînzi-des-dimineață, feciorul de împărat... își luă ziua bună de la... maică-sa (ODOB.); tot astfel † DIS-DE-MÎNECATE, DÎNZ-... Și mîine dînz-des-mînecate... Ne vom porni noi mai departe (DON.) precum și † DIS-DE-NOAPTE, DIZ-, etc., încă în puterea nopții, pînă a nu se lumina de zi [dîns + de + dimineață (noapte)].
20. [CADE] DIZ-DE-DIMINEAȚĂ 👉 DIS-DE-DIMINEAȚĂ.
21. [DLRLC] DESDIMINEAȚĂ adv. v. dis-de-dimineață.
22. [DLRLC] DIS-DE-DIMINEAȚĂ adv. (Și în forma des-de-dimineață) Foarte de dimineață, în zorii zilei. Apoi, hai des-de-dimineață acasă, că am lucru cu caii. RETEGANUL, P. III 28. Să ne odihnim puțin... și mîine dis-de-dimineață să fim gata. ISPIRESCU, L. 6. Încaltea ți-am curățit și eu casa de draci și vi-i aduc poclon des-de-dimineață. CREANGĂ, P. 305. – Variante: des-de-dimineață, desdimineață (CREANGĂ, P. 228) adv.
23. [Șăineanu, ed. VI] dis adv. numai în expresiunea dis-de-dimineață, foarte de vreme. [Vechiu-rom. dâns-de-diminață (încă la Bălcescu): v. dâns].
24. [Șăineanu, ed. VI] disdedimineață adv. V. dis.
25. [Scriban] dez-de-dimineáță V. dins.
26. [IVO-III] des-de-dimineață.
27. [DOOM 3] !dis-de-dimineață (dimineața foarte devreme) loc. adv.
28. [DOOM 2] dis-de-dimineață adv.
29. [MDO] dis-de-dimineață
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL