1. [DEX '09] CVANTIC, -Ă adj. v. cuantic.
2. [MDA2] cvantic, ~ă a vz cuantic
3. [DN] CVANTIC, -Ă adj. v. cuantic.
4. [DEX '09] CUANTIC, -Ă, cuantici, -ce, adj. Referitor la cuantă sau la cuantificare. ◊ Număr cuantic = fiecare dintre numerele care caracterizează stările staționare ale unui atom, ale unei molecule etc. Mecanică cuantică = ramură a fizicii care studiază fenomenele care se petrec la scara atomilor. Electrodinamică cuantică = ramură a fizicii care studiază procesele elementare discontinue din câmpul electromagnetic și interacțiunea dintre câmpul electromagnetic și substanțe sau corpuri. [Var.: cvantic, -ă adj.] – Din fr. quantique.
5. [MDA2] cuantic, ~ă a [At: LTR / Pl: ~ici, ~ice / E: fr quantique] (Fiz) 1 Specific cuantelor. 2 Care se referă la cuante. 3 Care aparține cuantelor. 4 Care provine de la cuante. 5 (Îs) Număr ~ Număr ce caracterizează nivelul energetic al unei particule sau al unui sistem de particule. 6 (Îs) Teorie ~ă Teorie conform căreia transferurile energetice în atomi și molecule au loc numai în cantități discrete, multiplu al unei cuante. 7 (Îs) Mecanică ~ă Ramură a fizicii care studiază fenomenele ce au loc la scară atomică. 8 (Îas) Mecanică a fenomenelor care au loc la scară atomică. 9 (Îs) Electrodinamică ~ă Ramură a fizicii care studiază procesele elementare discontinue din câmpul electromagnetic și interacțiunea acestuia cu substanțe și corpuri.
6. [DLRLC] CUANTIC, -Ă, cuantici, -e, adj. (Mai ales în expr.) Mecanică cuantică = ramură a fizicii teoretice care studiază legile mișcării în lumea atomilor. Electrodinamică cuantică-ramură a fizicii teoretice care studiază procesele elementare discontinue din cîmpul electromagnetic și interacțiunea dintre cîmpul electromagnetic și substanțe sau corpuri. – Pronunțat: cuan-.
7. [DLRM] CUANTICĂ, cuantice, adj. f. (În expr.) Mecanică cuantică = ramură a fizicii care studiază legile mișcării în lumea atomilor. Electrodinamică cuantică = ramură a fizicii care studiază procesele elementare discontinue din cîmpul electromagnetic și interacțiunea dintre cîmpul electromagnetic și substanțe sau corpuri. [Pr.: cuan-. – Var.: cvantică adj. f.] – Fr. quantique.
8. [DLRM] CVANTICĂ adj. f. v. cuantic.
9. [DN] CUANTIC, -Ă adj. Referitor la cuantă sau la cuantificare. ◊ Număr cuantic = fiecare dintre numerele care caracterizează stările staționare ale unui atom, ale unei molecule etc.; mecanică cuantică = ramură a fizicii teoretice care se ocupă cu legile mișcării din lumea atomilor; electronică cuantică = ramură a fizicii care studiază procesele elementare discontinue din cîmpul electromagnetic și interacțiunea dintre acesta și substanțe și corpuri. [Pron. cuan-, var. cvantic, -ă adj. / < fr. quantique].
10. [MDN '00] CUANTIC, -Ă adj. referitor la cuantă. ♦ număr ~ = fiecare dintre cele patru numere care definesc starea electronilor unui atom; mecanică ~ă (și s. f.) = ramură a fizicii teoretice care studiază legile mișcării la scară (sub)atomică; chimie ~ă = ramură a chimiei care studiază natura legăturii chimice și mecanismele de reacție pe baza legilor și principiilor mecanicii cuantice. (< fr. quantique)
11. [DOOM 3] cuantic (desp. cuan-) adj. m., pl. cuantici; f. cuantică, pl. cuantice
12. [DOOM 2] cuantic (cuan-) adj. m., pl. cuantici; f. cuantică, pl. cuantice
13. [DE] CUÁNTIC, -Ă (< fr. {i}) adj. Referitor la cuantă sau la cuantificare ◊ Teoria c. = teorie care stă la baza fizicii moderne, conform căreia emisia și absorbția de energie la nivel atomic sau subatomic se face sub formă de cuante. ◊ Logică c. = logica trivalentă propusă în 1944 de H. Reichenbach pentru a rezolva anumite probleme specifice mecanicii c.: conține trei valori: adevărat, fals și indeterminat, în sensul principiului de indeterminare al lui Heisenberg.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL