1. [DEX '09] CURTICICĂ, curticele, s. f. Diminutiv al lui curte (I 1). – Curte + suf. -icică.
2. [MDA2] curticică sf [At: CARAGIALE, S. 44 / Pl: ~cele / E: curte + -icică] 1-2 (Șhp) Curte (1-2) (mică) Si: curticea (1-2), curtișoară (1-2).
3. [CADE] CURTICICĂ (pl. -icele) sf. dim. CURTE.
4. [DEX '98] CURTICICĂ s. f. Diminutiv al lui curte (I 1). – Curte + suf. -icică.
5. [DLRM] CURTICICĂ s. f. Diminutiv al lui curte (I 1).
6. [Scriban] curticică f., pl. ele Dim. d. curte.
7. [DLRLC] CURTlCICĂ s. f. Diminutiv al lui curte (I 1). Toată ziulica în cărticică lui stetea. CARAGIALE, S. 44. Ne băga într-o curticică ascunsă a palatului. GORJAN, H. I 127.
8. [DOOM 3] curticică s. f., g.-d. art. curticelei; pl. curticele
9. [DOOM 2] curticică s. f., g.-d. art. curticelei; pl. curticele, art. curticelele
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL