1. [DEX '09] CULEGAR, culegare, s. n. Instrument de metal de forma unei cutii alungite, cu trei pereți, dintre care unul mobil, care servește tipografului să așeze una câte una literele în rânduri egale, formând textul de imprimat; vingalac. – Culege + suf. -ar.
2. [MDA2] culegar sn [At: MOLIN, V. T. 29 / Pl: ~e / E: culege + -ar] (Tip) Instrument de metal, ca o cutie alungită, cu un perete mobil în care se așază literele și albitura necesare obținerii textului de imprimat Si: vingalac, culegău.
3. [DLRLC] CULEGAR, culegare, s. n. Instrument de metal (prevăzut cu un dispozitiv pentru stabilirea lungimii rîndurilor) în care tipograful așază una cîte una literele, formînd textul care urmează să fie imprimat.
4. [DLRM] CULEGAR, culegare, s. n. Instrument de metal în care tipograful așază una cîte una literele, formînd textul care urmează să fie imprimat. – Din culeg (prez. ind. al lui culege) + suf. -ar.
5. [DOOM 3] culegar s. n., pl. culegare
6. [DOOM 2] culegar s. n., pl. culegare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL