1. [MDA2] cuglă sf [At: N. COSTIN, ap. GCR II, 3/30 / V: cheg~, cuig~ / Pl: ~le / E: ger Kugel „bilă, glonț”] (Înv) 1 (Trs) Popic. 2 Bilă (de biliard). 3 Chivără.
2. [MDA2] cuiglă sf vz cuglă
3. [DAR] cuglă (guglă), cugle (gugle), s.f. (reg.) 1. popic, cheglă. 2. bilă (de biliard sau de popice). 3. (înv.) cască militară, coif, ceacău, chivără.
4. [DRAM 2021] cúglă, cugle, (cuglăzău), s.f. (reg.; înv.) 1. Piramidă de nuci. ■ De-a cuglele = obicei de Crăciun în zona Codru: „E un joc al copiilor care umblă în dimineața primei zile de Crăciun «a cucuța». Aceștia se adună în casa unuia dintre ei și fac în fața ușii o cuglă, un gen de piramidă, din patru nuci. În timp ce unul stă lângă cuglă, ceilalți, așezați în fața mesei, încearcă, pe rând, să o doboare cu o altă nucă. Cel care izbutește câștigă toate cele patru nuci ce alcătuiesc cugla” (D. Pop, 1978: 54). 2. Popică. 3. (în expr.) A se juca-n cugli = a se juca popice. 4. Grămadă de piatră depozitată pe marginea drumului, în vederea reparațiilor ulterioare. – Din germ. Kugel „bilă, glonț, proiectil” (MDA).
5. [DRAM 2015] cuglă, cugle, s.f. – (reg.; înv.) Piramidă de nuci. De-a cuglele = obicei de Crăciun în Țara Codrului: „E un joc al copiilor, care umblă în dimineața primei zile de Crăciun «a cucuța». Aceștia se adună în casa unuia dintre ei și fac în fața ușii o cuglă, un gen de piramidă, din patru nuci. În timp ce unul stă lângă cuglă, ceilalți, așezați în fața mesei, încearcă, pe rând, să o doboare cu o altă nucă. Cel care izbutește câștigă toate cele patru nuci ce alcătuiesc cugla” (D. Pop, 1978: 54). – Din germ. Kugel „bilă, glonț, proiectil” (MDA).
6. [DRAM] cuglă, s.f. – Piramidă de nuci. De-a cuglele = obicei de Crăciun în Țara Codrului: „E un joc al copiilor, care umblă în dimineața primei zile de Crăciun «a cucuța». Aceștia se adună în casa unuia dintre ei și fac în fața ușii «o cuglă», un gen de piramidă, din patru nuci. În timp ce unul stă lângă «cuglă», ceilalți, așezați în fața mesei, încearcă, pe rând, să o doboare cu o altă nucă. Cel care izbutește câștigă toate cele patru nuci ce alcătuiesc «cugla», iar cel care a făcut-o fiind obligat să facă, din nucile sale, alta. Dacă nu izbutește, nuca cu care încearcă este luată de cel ce păzește cugla” (D. Pop 1978: 54). – Din germ. Kugel „bilă, glonț” (MDA).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL