1. [DEX '09] CONTINENȚĂ, continențe, s. f. Reținere, abstinență, înfrânare; cumpătare. – Din fr. continence, lat. continentia.
2. [MDA2] continență sf [At: DOSOFTEI, V. S. 137/1 / V: ~ten~, ~tenin~, ~nin~ / Pl: ~țe / E: fr continence, lat continentia] (Frm) 1 Abstinență. 2 Cumpătare.
3. [CADE] * CONTINENȚĂ (pl. -țe) sf. Castitate, înfrînare a poftelor [fr.].
4. [DLRM] CONTINENȚĂ, continențe, s. f. (Franțuzism) Reținere, înfrînare; cumpătare. – Fr. continence (lat. lit. continentia).
5. [DN] CONTINENȚĂ s.f. (Rar) Stăpînire a poftelor trupești; abstinență; cumpătare. ♦ Reținere. [Var. contenință s.f. / cf. it. continenza, lat. continentia].
6. [MDN '00] CONTINENȚĂ s. f. abstinență; cumpătare. ◊ reținere. (< fr. continence, lat. continentia)
7. [Șăineanu, ed. VI] continență f. castitate perfectă.
8. [Scriban] *continénță f., pl. e (lat. continentia. V. abstinénță). Cumpăt, măsură. Castitate.
9. [MDA2] contențență sf vz continență
10. [MDA2] continință sf vz continență
11. [DN] CONTENINȚĂ s.f. v. continență.
12. [Șăineanu, ed. VI] contenență f. reținere, rezervă: cu contenență CAR.
13. [Scriban] contenínță și conteníre f. Vechĭ. Rezervă, înfrînare, moderațiune, cumpătare: cu mare contenire. – Și cu-.
14. [DOOM 3] continență (rar) s. f., g.-d. art. continenței; pl. continențe
15. [DOOM 2] continență (rar) s. f., g.-d. art. continenței; pl. continențe
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL