1. [DLRM] CIOZVÎRTĂ, ciozvîrte, s. f. Sfert dintr-un animal tăiat; p. ext. bucată mare de carne; halcă. – Bg. četvărt.
2. [Scriban] cĭozvîrtă f., pl. e și țĭ (din vechĭu cetvîrtă, d. vsl. četvrŭtŭ, sfert. V. cĭocîrtesc). Sfert de animal la bucătărie, ciric, butuc, picĭor cu o bucată cu carne: Apoĭ paloșu scotea, Patru cĭozvîrțĭ îl făcea (Teod. 593). – Și cezvîrtă, cĭovîrtă și cĭofîrtă. În Mold. cĭofirtă, „sfert de stînjin de lemne”.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL