Definiție și ce înseamnă chiflă

1. [DEX '09] CHIFLĂ, chifle, s. f. Produs de panificație de formă rotundă sau ovală, preparat din făină de grâu. – Din germ. Kipfel.

2. [MDA2] chiflă sf [At: ALECSANDRI, T. 1208 / V: ~ipflă, ~ipfă, ~ipel sn / Pl: ~le / E: ger Kipfel] 1 Corn. 2 (Pop; îe) Tot trei ~le zece bani Tot același lucru de nimic. 3 Bucată de pâine cu o formă lunguiață sau rotundă, (crestată), sub 1 kg. 4 Bucată de pâine rotundă, mică, de mărimea unui sandviș.

3. [CADE] ❍ CHIFLĂ (pl. -le) sf. Mold. 🍽 Corn (de mîncat): iaca... ceaiu rusesc cu chifle nemțești (ALECS.). [germ. Kipfel].

4. [DEX '98] CHIFLĂ, chifle, s. f. Produs de panificație de formă rotundă sau ovală, ca o pâinișoară, făcut din făină de grâu. – Din germ. Kipfel.

5. [DLRLC] CHIFLĂ, chifle, s. f. Corn sau pîinișoară mică, rotundă, făcută din făină fină. Să-ți aducă dimineața cafeaua cu lapte... cu chifle proaspete. ALECSANDRI, T. 1208.

6. [DLRM] CHIFLĂ, chifle, s. f. Corn sau pîinișoară rotundă, făcute din făină de patiserie. – Germ. Kipfel.

7. [Șăineanu, ed. VI] chiflă f. Mold. franzelă în formă de corn. [Nemț. KIPFEL].

8. [Scriban] chíflă f., pl. e (germ. kipfel). Un fel de franzeluță în formă de semilună, numită și corn. – Ĭa a fost inventată la Viena în timpu asediuluĭ eĭ de Turcĭ (1683) de brutaru Wendler, care a descoperit din întîmplare formula aluatuluĭ eĭ. V. capuținer.

9. [MDA2] chipel sn vz chiflă

10. [MDA2] chipfă sf vz chiflă

11. [MDA2] chipflă sf vz chiflă

12. [DOOM 3] chiflă (desp. chi-flă) s. f., g.-d. art. chiflei; pl. chifle

13. [DOOM 2] chiflă (chi-flă) s. f., g.-d. art. chiflei; pl. chifle

14. [DER] chiflă (chifle), s. f. – Pîinișoară, corn. Germ. Kipfel (Tiktin; Borcea 181), cf. it. chifel (Battisti, II, 899), bg. kifla, mag. kifli. – Der. chiflar, s. m. (vînzător de chifle).

15. [DE] CHÍFLĂ (< germ.) s. f. Produs de panificație de formă rotundă sau ovală, cu greutatea de c. 50 g, preparat dintr-un amestec de făină de grîu, sare de bucătărie și drojdie.

16. [Argou] chiflă, chifle s. f. 1. (în fotbal) șut pe lângă minge; șut în aer. 2. (tox.) formă sub care se prezintă morfina-bază.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro