1. [DEX '09] CAPUȚINER, capuținere, s. n. (Înv.) Cafea cu lapte. [Var.: capuțin s. n.] – Din germ. Kapuziner.
2. [MDA2] capuținer sn [At: DA / Pl: ~e / E: ger kapuziner] (Înv) Cafea cu lapte.
3. [DLRLC] CAPUȚINER, capuținere, s. n. (Învechit) Cafea cu lapte (servită în localuri) și conținînd mai multă cafea decît lapte. Nu mîncase de vreo trei zile decît ceaiuri și capuținere. CAMIL PETRESCU, N. 28. A așteptat ceasuri întregi pe un prieten, doar îl va cinsti cu un capuținer. GHEREA, ST. CR. III 111. – Variantă: capuțin (CARAGIALE, O. III 167) s. n.
4. [DLRM] CAPUȚINER, capuținere, s. n. (Înv.) Cafea cu lapte, conținînd mai multă cafea decît lapte. [Var.: capuțin s. n.] – Germ. Kapuziner.
5. [Șăineanu, ed. VI] capuținer m. pahar cu cafea cu lapte. [Termen introdus de chelnerii nemți din Austria].
6. [Scriban] *capuțíner n., pl. e (germ.). Cafea cu lapte cu caĭmac gros (orĭ cu frișcă). – La 1683, Turciĭ, în fuga lor de la asediu Vieneĭ, părăsise o mare cantitate de boabe de cafea în sacĭ. Austrieciĭ, nefiind pe atuncĭ deprinșĭ cu cafeaŭa, aruncară în Dunăre maĭ toată cantitatea. Cîtă rămăsese nearuncată fu cumpărată de un Polon care trăise în Orient și știa de băutura cafeleĭ. Deschise prima cafenea, dar nu prea avu cliențĭ. Atuncĭ se gîndi s’o strecoare și să-ĭ adauge puțin zahăr și lapte, precum și un caĭmac orĭ niște frișcă care acoperea tot, ca gluga unuĭ capucin. De aceĭa o numi kaputziner. – Pe urmă Polonu se’ntovărăși cu femeĭa Cecila Krapf, care făcea niște chifle foarte bune de consumat cu capuțineru, și de atuncĭ li s’a zis krapfen, de unde vine rom. crafle, gogoși. V. chiflă.
7. [DEX '09] CAPUȚIN s. n. v. capuținer.
8. [CADE] *CAPUȚIN2, *CAPUȚINER sm. Pahar cu cafea cu lapte (servit la cafenea): un fel de ambrozie compusă din puțin lapte, puțin „jvarț” și puțin zahăr, și numită în limba vulgară „capuțin” CAR. [germ.].
9. [DOOM 3] capuținer (înv.) s. n., pl. capuținere
10. [DOOM 2] capuținer (înv.) s. n., pl. capuținere
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL