Definiție și ce înseamnă captivare

1. [DEX '09] CAPTIVARE s. f. Faptul de a captiva. – V. captiva.

2. [MDA2] captivare sf [At: DA / Pl: ~vări / E: captiva] (Înv) 1 Ținere a cuiva în captivitate Si: captivat1 (1). 2 Preocupare intensă pentru ceva Si: captivat1 (2) Cf captiva. 3 Atragerea puternică a interesului cuiva Si: captivat1 (3).

3. [DLRM] CAPTIVARE s. f. Faptul de a captiva.

4. [DN] CAPTIVARE s.f. Acțiunea de a captiva. [< captiva].

5. [DEX '09] CAPTIVA, captivez, vb. I. Tranz. 1. A atrage, a fermeca, a cuceri (pe cineva). 2. A preocupa în mod intens; a absorbi. – Din fr. captiver.

6. [MDA2] captiva vt [At: COSTINESCU / Pzi: ~vez, (înv) captiv / E: fr captiver, lat captivare] 1 (Înv) A ține captiv (2) pe cineva 2 (Fig) A atrage puternic interesul cuiva Si: a absorbi, a fascina, a fermeca, a seduce.

7. [CADE] *CAPTIVA (-ivez) vb. tr. 1 A robi; Fig.: ~ inimile; avea atîta putere și dulceață în vorbirea lui încît era peste putință de a nu ~ auditorul I. -GH. ¶ 2 Fig. A absorbi, a ocupa cu totul ¶ 3 Fig. A fermeca, a ademeni [fr.].

8. [DEX '98] CAPTIVA, captivez, vb. I. Tranz. 1. A face captiv. 2. A preocupa în mod intens; a absorbi. – Din fr. captiver.

9. [DLRLC] CAPTIVA, captivez, vb. I. Tranz. A produce asupra cuiva o impresie fermecătoare, a atrage, a cuceri, a subjuga. E atît de obișnuită să captiveze și să stăpînească publicul cu glasul ei frumos. CARAGIALE, O. III 8.

10. [DLRM] CAPTIVA, captivez, vb. I. Tranz. A produce asupra cuiva o impresie puternică; a cuceri, a fermeca, a subjuga. – Fr. captiver (lat. lit. captivare).

11. [DN] CAPTIVA vb., I. tr. A atrage, a fermeca, a cuceri (pe cineva). [< fr. captiver].

12. [MDN '00] CAPTIVA vb. tr. a face captiv. ◊ a preocupa intens, a absorbi; a fermeca, a cuceri (pe cineva). (< fr. captiver, lat. captivare)

13. [Șăineanu, ed. VI] captivà v. fig. a ademeni, a fermeca.

14. [Scriban] *captivéz v. tr. (lat. captívo, -áre). Fig. Seduc, atrag, încînt: a captiva atențiunea, spiritele.

15. [DOOM 3] captivare s. f., g.-d. art. captivării

16. [DOOM 2] captivare s. f., g.-d. art. captivării

17. [DOOM 3] captiva (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. captivez, 3 captivează; conj. prez. 1 sg. să captivez, 3 să captiveze

18. [DOOM 2] captiva (a ~) vb., ind. prez. 3 captivează

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] CAPTATIO BENEVOLENTIAE loc. s. f. Captarea bunăvoinței cuiva în scopul obținerii unor […]
1. [DEX '09] CAPTATIO BENEVOLENTIAE loc. s. f. Captarea bunăvoinței cuiva în scopul obținerii unor […]
1. [DEX '09] CAPTATOR, captatoare, s. n. 1. Dispozitiv care servește la captare. Captator solar […]
1. [DEX '09] CAPTAȚIE, captații, s. f. (Rar) Captare. ♦ (Jur.) Încercare de a câștiga […]
1. [MDA2] captațiune sf vz captație 2. [CADE] *CAPTAȚIUNE sf. ⚖️ Faptul de a capta, […]
1. [DEX '09] CAPTIVAT, -Ă, captivați, -te, adj. Cucerit, fermecat, subjugat. – V. captiva. 2. […]
1. [DEX '09] CAPTIVITATE s. f. Faptul de a fi captiv; starea în care se […]
1. [MDA2] căptuh sn [At: (a. 1778) FURNICĂ, I. C., ap. DA ms / V: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro