Definiție și ce înseamnă capitel

1. [DEX '09] CAPITEL, capiteluri, s. n. Partea superioară, mai groasă (și ornamentată), a unei coloane sau a unui pilastru, care face legătura între fusul coloanei și arhitravă. – Din it. capitello, lat. capitellum.

2. [MDA2] capitel sn [At: MACEDONSKI, O. IV, 60 / Pl: ~uri / E: it capitello, lat capitellum] Partea superioară, mai groasă (și ornată) a unei coloane sau a unui pilastru, care face legătura între fusul coloanei și arhitravă Si: (înv) bașlâc, cap (132), căpătâi (19), căpețea.

3. [CADE] *CAPITEL (pl. -eluri. -ele) sn. Partea cea mai de sus, de obiceiu sculptată, a unei coloane, prin care trunchiul coloanei se leagă cu tavanul sau cu bolta ce susține; capitelele clasice sînt de trei feluri: dorice, ionice și corintiane (🖼 834, 835, 836): frumusețea o găsești însă ... printre stîlpii supțiri cu ~e săpate IRG. [it.].

4. [DEX '98] CAPITEL, capiteluri, s. n. Partea superioară, mai groasă (și ornată), a unei coloane sau a unui pilastru, care face legătura între fusul coloanei și arhitravă. – Din it. capitello, lat. capitellum.

5. [DLRLC] CAPITEL, capiteluri, s. n. Partea superioară, ieșită în relief și de obicei ornată, a unei coloane sau a unui pilastru. Stîlpii cu capiteluri albe. MACEDONSKI, O. IV 60. ◊ (Poetic) Iarna... pe trunchiuri negre pune Capiteluri de zăpadă. TOPÎRCEANU, S. A. 31.

6. [DLRM] CAPITEL, capiteluri, s. n. Partea superioară, mai groasă (și ornată) a unei coloane sau a unui pilastru. – It. capitello (lat. lit. capitellum).

7. [DN] CAPITEL s.n. Partea superioară a unei coloane, semicoloane sau a unui pilastru, pe care se sprijină arhitrava. [Pl. -luri, -le. / < it. capitello, cf. lat. capitellum].

8. [MDN '00] CAPITEL s. n. partea superioară a unei coloane, a unui pilastru, pe care se sprijină arhitrava. (< it. capitello, lat. capitellum)

9. [Șăineanu, ed. VI] capitel n. Arhit. partea superioară a unei coloane sau a unui pilastru: capitel doric, ionic.

10. [Scriban] *capitél n., pl. e și urĭ (lat. capitellum, dim. d. caput, cap. V. căpețel). Partea de sus, ornată, a uneĭ coloane, a unuĭ dulap ș. a. V. bașlic.

11. [DOOM 3] capitel (element de arhitectură) s. n., pl. capiteluri

12. [DOOM 2] capitel (element de arhitectură) s. n., pl. capiteluri

13. [MDO] capitel, pl. capiteluri

14. [IVO-III] capitel, -luri.

15. [DER] capitel (capiteluri), s. n. – Partea superioară a unei coloane. It. capitello (sec. XIX).

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] ET CETERA loc. adv. (Arată că enumerarea ar putea fi continuată) Și […]
1. [DEX '09] ET CETERA loc. adv. (Arată că enumerarea ar putea fi continuată) Și […]
1. [DEX '09] ETAJA, etajez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) așeza în rânduri […]
1. [DEX '09] ETAJARE, etajări, s. f. Acțiunea de a (se) etaja și rezultatul ei. […]
1. [DEX '09] ETAJAT, -Ă, etajați, -te, adj. (Despre clădiri) Cu etaje. – V. etaja. […]
1. [DEX '09] ETAJERĂ, etajere, s. f. Mobilă formată dintr-unul sau din mai multe rafturi […]
1. [DEX '09] ETALAJ, etalaje, s. n. 1. Etalare. 2. Partea inferioară, în formă de […]
[MDN '00] ETALAJIST, -Ă s. m. f. 1. cel care expune mărfuri pentru public; vânzător […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro