1. [MDA2] cresus sm [At: DN3 / Pl: ~uși / E: fr crésus] (Liv) Om foarte bogat.
2. [DN] CRESUS s.m. (Liv.) Om foarte bogat. [< fr. crésus, cf. Cresus – rege antic al Lydiei, faimos prin bogățiile sale].
3. [MDN '00] CRESUS s. m. om foarte bogat. (< fr. crésus)
4. [Șăineanu, ed. VI] Crezus m. 1. ultimul rege al Lidiei, faimos prin bogățiile sale, învins și răsturnat de Ciru (548 a. Cr.); 2. fig. om putred de bogat.
5. [DE] CRESUS, ultimul rege al Lydiei (560-547 î. Hr.). Vestit prin bogăția sa; a fost învins și detronat de regele persan Cirus II.
6. [CECC] (Comorile lui) Cresus – Rege al Lydiei (țară în Asia Mică), Cresus a trăit cam între anii 591 – 546 î.e.n. Stăpînind o regiune cu nisipuri aurifere, era considerat cel mai bogat om al antichității. Reputația aceasta a fost confirmată de către istoricul grec Herodot (Istorii, cartea 1) și astfel Cresus a devenit simbolul bogăției. La propriu, se spune despre un om foarte bogat: „are averile lui Cresus”. Dar expresia e folosită și la figurat. Astfel poetul francez Edmond Rostand era supranumit „miliardarul de rime” sau „un Cresus al Parnasului”. IST.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL