1. [CADE] ❍BURFĂ (pl. -fe) sf. 1 Băn. 🍽 Mîncare făcută din burtă de vițel, tuzlama ¶ 2 pl. Boarfe, catrafuse.
2. [Scriban] búrfă v. borfă.
3. [DEX '09] BOARFĂ, boarfe, s. f. (Fam.) Îmbrăcăminte veche, uzată, zdrențuită. ♦ P. ext. (Mai ales la pl.) Obiecte de uz personal, cu deosebire lenjeria, îmbrăcămintea și încălțămintea. ♦ Epitet dat unei femei ușoare. – Et. nec.
4. [MDA2] boarfă2 sf [At: PAMFILE, I. C. 347 / V: bur~[1] / Pl: ~fe / E: nct] (Pfm) 1 Îmbrăcăminte veche, uzată. 2 (Pex; lpl) Obiecte de uz personal (îmbrăcăminte, lenjerie, încălțăminte) Si: (pfm) catrafuse. 3 Prostituată.
5. [MDA2] borfet[1] sn vz boarfă
6. [MDA2] burfe sfp vz boarfe
7. [DEXI] boarfă s.f. (fam.) 1 Îmbrăcăminte veche, uzată, zdrențuită; buleandră, (deprec.) borfet. ♦ ext. (mai ales la pl.) Obiecte de uz personal, cu deosebire lenjeria, îmbrăcămintea și încălțămintea. 2 (Epitet pentru o) femeie de moravuri ușoare. • pl. -e. /etimol. nec.
8. [CADE] BOARFĂ (mai adesea pl. BOARFE) sf. Haine sau rufe vechi, țoale, bulendre, sdrențe: parcă-i văd cît era de ferfenițos și cum își culegea boarfele de pe jos (CRG.).
9. [CADE] BURFAN sn. Băn. = BĂRDĂHAN [comp. BORHAN, BURFĂ].
10. [DLRLC] BOARFE s. f. pl. Rufe sau haine (vechi, murdare, zdrențuite). V. buleandră. Erau înăuntru și niște boarfe pe care le-au pus peste ei către ziuă, cînd s-a făcui mai rece. PAS, L. I 64. Își ia boarfele într-o traistă și se duce la păcură. PREDA, Î. 114. În prima zi cu soare... au fost scoase toate boarfele afară și scuturate. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 132.
11. [DLRM] BOARFĂ, boarfe, s. f. Rufă sau haină (veche, uzată, zdrențuită).
12. [DOOM 3] boarfă (fam.) s. f., g.-d. art. boarfei; pl. boarfe
13. [DOOM 2] boarfă (fam.) s. f., g.-d. art. boarfei; pl. boarfe
14. [Argou] boarfă, boarfe s. f. 1. articol de îmbrăcăminte 2. prostituată
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL