1. [DEX '09] ZUP interj. Cuvânt care redă zgomotul unei mișcări precipitate, al unei sărituri sau al unei căderi subite. – Onomatopee.
2. [MDA2] zup i [At: CREANGĂ, A. 49 / E: fo] (Are) 1 Cuvânt care imită zgomotul unei mișcări precipitate, al unei sărituri sau al unei căderi subite. 2 (Reg; îe) A bate ~ – ~ A bate foarte tare cu pumnii.
3. [DEXI] zup interj. (adesea repet.) Cuvînt care redă zgomotul unei mișcări precipitate, al unei sărituri sau al unei căderi subite. Da buzna în dormitor și zup în pat (VIN.). • /onomat.
4. [CADE] ZUP ! interj. = SDUP ! aruncă odată pe zmeu în slava cerului, apoi făcu cu el ~ ! în fundul pămîntului RET.; atunci eu mă dau iute pe-o creangă mai spre poale, și odată fac ~ ! în niște cînepă CRG. [onom.].
5. [DLRLC] ZUP interj. (Adesea cu valoare verbală) Onomatopee care redă zgomotul unei mișcări precipitate, al unei sărituri sau al unei căderi. V. zdup. Muierea cumpără peștele și-l spintecă... cînd îl spintecă: zup! o pungă cu bani din foalele peștelui. RETEGANUL, P. IV 27. Mă dau iute pe o creangă mai spre poale și odată fac: zup! în niște cînepă. CREANGĂ, A. 49.
6. [DLRM] ZUP interj. Cuvînt care redă zgomotul unei mișcări precipitate, al unei sărituri sau al unei căderi subite. – Onomatopee.
7. [Șăineanu, ed. VI] zup! int. indică o fugă precipitată: și odată fac zup! în niște cânepă CR. [Onomatopee].
8. [Scriban] zup, V. zdup.
9. [DEXI] zdup interj., s.n. 1 interj, (de obicei repet.) Cuvînt care imită zgomotul unei căderi precipitate sau al unor pași grei, apăsați. Nu se aude decît zdup-zdup pe scară (TEOD.). ◊ (cu val. vb.) Numai ce-aud așa ca un vînt... și deodată, zdup! Pe prispă (SADOV.). 2 s.n. (fam.; în legătură cu vb. „a băga”, „a intra”) Închisoare. Va fi băgat la zdup (STANCU). ◊ Expr. A ședea la zdup v. ședea. • / onomat.
10. [Scriban] zdup și zup, interj. care arată zgomotu uneĭ sărirĭ și a căderiĭ subite: copiiĭ zdup peste gard! V. dupac, dupăĭ, țup.
11. [DOOM 2] zup interj.
12. [DOOM 3] zdup1 (închisoare) (fam.) s. n. (la ~)
13. [DOOM 3] zdup2 interj.
14. [DER] ZUP interj. (adesea cu valoare verbală) ~ v. zdup. (onomat., cf. hop, dup) [și DLRLC]
15. [Onomastic] ZUP 1. – E. act. 2. Zupa, Stoica (17 B II 223). 3. Zupcoae, D-tra mold. 1671 din s. Ciobrău, marital.
16. [Argou] Zup s. pr. denumire improprie dată de unii consumatori băuturii răcoritoare „7 Up”.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL