1. [DEX '09] ZUMZĂI, pers. 3 zumzăie, vb. IV. Intranz. (Despre insecte, mai ales despre albine) A produce un sunet caracteristic când zboară; a bâzâi, a zâzâi. – Zum + z[um] + suf. -ăi.
2. [MDA2] zumzăi vi [At: MIRONESCU, S. 21 / Pzi: 3 zumzăie / E: zum] 1 (D. insecte, mai ales d. albine) A zbârnâi (1). 2 (Rar; pex) A zbura (1). 3 (D. mașini, aparate, instrumente muzicale, obiecte din metal, din sticlă etc.) A zbârnâi (2).
3. [DEXI] zumzăi vb. IV. intr. 1 (despre insecte, mai ales despre albine și muște) A produce un sunet caracteristic cînd zboară; a bîzîi, a zîzîi, (pop.) a zuzui. 2 (despre mașini, aparate, instrumente muzicale, obiecte din metale, din sticlă etc.) A produce un zgomot caracteristic sau o vibrație puternică (puternică și continuă) în timpul mișcării, al funcționării etc. Zumzăie batozele (STANCU). • prez.ind. pers. 3 zumzăie. /form. expr.
4. [DLRLC] ZUMZĂI, zumzăi, vb. IV. Intranz. (Despre insecte, mai ales despre albine; prin analogie despre diverse obiecte în mișcare repede) A produce un zgomot caracteristic; a bîzîi, a zbîrnîi. Zbîrnîie fusele, cîntă curelele, Zumzăie firele, subțirelele... DEȘLIU, G. 47. Mi-s dragi hulubii albi ce-mi ciugulesc din palme, Albine zumzăind lîngă aleie-n zori. STANCU, C. 49. Gloanțele zumzăiau pe deasupra lor, ca lăcustele, PAS, Z. III 219. ◊ Fig. Vîntul îmi flutură părul și visele, în suflet îmi zumzăie poeme-nescrisele. BENIUC, V. 55.
5. [DLRM] ZUMZĂI, pers. 3 zumzăie, vb. IV. Intranz. (Despre insecte, mai ales despre albine) A produce un zgomot caracteristic, cînd zboară; a bîzîi. – Onomatopee.
6. [Scriban] *zúmzăĭ, a -í v. intr. (germ. sumsen și summen). Barb. Bîzîĭ.
7. [CADE] ZUMBĂI, ZUMZĂI (-ăiu) vb. intr. A bîzîi, a sbîrnîi [onom.].
8. [DOOM 3] zumzăi (a ~) vb., ind. prez. 3 zumzăie, imperf. 3 pl. zumzăiau; conj. prez. 3 să zumzăie
9. [DOOM 2] zumzăi (a ~) vb., ind. prez. 3 zumzăie, imperf. 3 sg. zumzăia; conj. prez. 3 să zumzăie
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL