1. [DEX '09] ZINCUIRE, zincuiri, s. f. Acțiunea de a zincui și rezultatul ei; zincare. – V. zincui.
2. [MDA2] zincuire sf [At: lOANOVICI, TEHN. 73 / Pl: ~ri / E: zincui] Zincare.
3. [DEXI] zincuire s.f. Zincare. • pl. -i. /v. zincui.
4. [DLRLC] ZINCUIRE, zincuiri, s. f. Acțiunea de a zincui și rezultatul ei; zincare.
5. [DLRM] ZINCUIRE, zincuiri, s. f. Acțiunea de a zincui și rezultatul ei; zincare.
6. [DEX '09] ZINCUI, zincuiesc, vb. IV. Tranz. A acoperi un obiect de oțel, de fontă sau nemetalic cu un strat subțire de zinc pentru a-l feri de coroziune sau pentru a-i da un aspect decorativ; a zinca. – Zinc + suf. -ui.
7. [MDA2] zincui vt [At: SOARE, MAȘ. 123 / Pzi: ~esc / E: zinc + -ui] A zinca.
8. [DEXI] zincui vb. IV. tr. (compl. indică obiecte de oțel, de fontă sau nemetalice) A acoperi cu un strat subțire de zinc, prin cufundare într-o baie de zinc topit, pentru a feri de coroziune sau pentru a da un aspect decorativ; a zinca. • prez.ind. -iesc. /zinc + -ui.
9. [DLRLC] ZINCUI, zincuiesc, vb. IV. Tranz. A acoperi un metal cu un strat subțire de zinc, pentru a-l feri de ruginire.
10. [DLRM] ZINCUI, zincuiesc, vb. IV. Tranz. A acoperi un metal cu un strat subțire de zinc, pentru a-l feri de ruginire. – Din zinc.
11. [DOOM 3] zincuire s. f., g.-d. art. zincuirii; pl. zincuiri
12. [DOOM 2] zincuire s. f. g.-d. art. zincuirii; pl. zincuiri
13. [DOOM 3] zincui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zincuiesc, 3 sg. zincuiește, imperf. 1 zincuiam; conj. prez. 1 sg. să zincuiesc, 3 să zincuiască
14. [DOOM 2] zincui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zincuiesc, imperf. 3 sg. zincuia; conj. prez. 3 să zincuiască
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL