1. [MDA2] zicălău sm [At: MARIAN, NU. 228 / Pl: ~ăi / E: zice + -ălău] (Reg; Trs) Zicător (6).
2. [DLRLC] ZICĂLĂU, zicălăi, s. m. (Regional, rar) Zicălaș. Dimineața în ziua cununiei... se adună la mire... zicălăii (lăutarii), nănașul cu nănașa. MARIAN, NU. 386.
3. [CADE] ❍ZICĂLAȘ, ZICĂLĂU, ZICAȘ sm. 🎼 Cel ce zice din vioară, din fluier sau din alt instrument, muzicant: în ziua cununiei... se adună la mire... zicălăii, nănașul cu nănașa, frații de mire (MAR.); el nu-i zicaș și... numai de urît se încearcă din cînd în cînd a șuiera și el cîte ceva (SB.).
4. [DER] ZICĂLĂU, zicălăi, s. m. Zicălaș. (din zice)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL