1. [MDA2] zghihui [At: CIHAC, II, 342 / V: sbih~ / Pzi: zbihui, ~esc / E: nct] 1 vt (Îrg) A zgâlțâi (2). 2 vr (Mol) A se zbengui (1).
2. [Șăineanu, ed. VI] sghihuì v. Mold. 1. a scutura (vorbind de epilepsie); 2. a scutura tare: tremura de parcă’l sghihuia dracul CR. [Și sbihui (Stamate): origină necunoscută].
3. [Scriban] zghíhuĭ și (rar) zghéhuĭ, a -í v. tr. (din maĭ raru zbihuĭ, poate ung.). Est. Iron. Scutur, zgîlțîĭ, agit vorbine de un bolnav de frigurĭ, de un speriat, de un nebun: Jidaniĭ se închinaŭ la havră par’că-ĭ zghihuĭa dracu. – Rar și zghehun, a -á.
4. [DOOM 3] zghihui (a ~) (înv., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zghihuiesc, 3 sg. zghihuiește, imperf. 1 zghihuiam; conj. prez. 1 sg. să zghihuiesc, 3 să zghihuiască
5. [DOOM 2] zghihui (a ~) (înv., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zghihuiesc, imperf. 3 sg. zghihuia; conj. prez. 3 să zghihuiască
6. [DER] ZGHIHUI, zghihuiesc, vb. IV. Tranz. (Mold.; Var.) Zbihui. [ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zghihuiesc, imperf. 3 sg. zghihuia; conj. prez. 3 sg. și pl. zghihuiască] (din zbeg; cf. zbigui) [morf. DOOM]
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL