1. [DEX '09] ZGANCĂ, zgănci, s. f. (Înv. și reg.) Crustă care se formează pe o rană, pe o bubă etc.; zgaibă (1). – Et. nec.
2. [MDA2] zgancă sf [At: DOSOFTEI, ap. TDRG / V: (înv) zgân~ (S și: sgâncă), (reg) ~aică / S și: sg~ / Pl: zgănci / E: nct] (Îrg) 1 Zgaibă1 (12). 2 (Pex) Bubă1 (1). 3 (Pex) Rană1 (1).
3. [DEXI] zgancă s.f. (reg.) Crustă care se formează pe o rană, pe o bubă etc. ♦ Ext. Bubă. • pl. zgănci. și zgaică, zgîncă s.f. /etimol. nec.
4. [DEX '98] ZGANCĂ, zgănci, s. f. (Reg.) Crustă care se formează pe o rană, pe o bubă etc.; zgaibă (1). – Et. nec.
5. [DLRM] ZGANCĂ, zgănci, s. f. (Reg.) Crustă care se formează pe o rană, pe o bubă etc.; zgaibă.
6. [Scriban] zgáncă f., pl. e și zgăncĭ (d. zgăncĭulesc. Cp. cu gîncĭ). Mold. Coajă de bubă, zgaĭbă.
7. [MDA2] zgaică sf vz zgancă
8. [MDA2] zgâncă sf vz zgancă
9. [Șăineanu, ed. VI] sgancă f. Mold. coaja unei bube. [Cf. sgaibă].
10. [DOOM 3] zgancă (înv., reg.) s. f., g.-d. art. zgăncii; pl. zgănci
11. [DOOM 2] zgancă (înv., reg.) s. f., g.-d. art. zgăncii; pl. zgănci
12. [DER] ZGANCĂ, zgănci, s. f. (Mold.) ~; abces. (din magh. gáncs; cf. ucr. ganč + s- expresiv și sg. reconstituit din pl.)
13. [DER] sgancă (-ănci), s. f. – Bubă, zgaibă, abces. – Var. zgancă, gance, gînci. Mag. gáncs (Scriban), cf. rut. ganč, cu s- expresiv și cu sing. reconstituit după pl. În Mold. var. în Trans. și Banat. – Der. gînceluit, adj. (Banat, molipsit de sifilis); sgîncili (var. sgînciori), vb. (a se scărpina); sgăncos, adj. (cu cicatrice).
14. [DLRLV] ZGANCĂ s. f. (Mold.) Coajă care se formează pe o rană. De pre trupurile sfinților să despoiară de căzură zgăncile ca nește solzi, și să feceră sănătoși ca și-ntîiu. DOSOFTEI, VS. Etimologie necunoscută.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL