1. [MDA2] zeciuitor sm [At: POLIZU / Pl: ~i / E: zeciui + -tor] (Îvr) Persoană care adună zeciuiala (1) Si: dijmar.
2. [DER] ZECIUITOR, zeciuitori, s. m. Dijmuitor; persoană însărcinată cu strîngerea dijmei. (din zeciui)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL