1. [DEX '09] ZDRELI, zdrelesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) răni ușor prin jupuirea pielii; a (se) juli. – Et. nec.
2. [MDA2] zdreli vtr [At: I. GOLESCU, C. / V: (îvr) șd~ / S și: sd~ / Pzi: ~lesc / E: ns cf mezdri] (C. i. ființe sau părți ale corpului lor, de obicei pielea, carnea) 1-2 A produce răni (ușoare) prin lovire, frecare, strângere, sfâșiere Si: a (se) juli, a (se) jupui, (pop) a beli (1), a stropși (1), (îrg) a rujdi (1), (reg) a mezdri. 3-4 (Rar) A (se) zdrobi (16).
3. [DEXI] zdreli vb. IV. tr., refl. A (se) răni ușor, julindu-și pielea. Nu plîngeam chiar de-mi zdreleam genunchiul (LAB.). • prez.ind. -esc. /cf. mezdri.
4. [DLRLC] ZDRELI, zdrelesc, vb. IV. Tranz. (Cu privire la oameni și mai ales la părți ale corpului lor) A răni ușor, jupuind pielea; a juli. Mi-a zdrelit cotul, că am fost prost; am așteptat să dea el întîi. PREDA, Î. 67. Și-a zdrelit coasta cu un glonț de revolver. PAS, Z. IV 185.
5. [DLRM] ZDRELI, zdrelesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) răni ușor prin jupuirea pielii; a (se) juli.
6. [MDA2] jdrel sm vz zdreli[1]
7. [Șăineanu, ed. VI] sdrelì v. 1. a sgâria ușor prin lovire sau ciocnire; 2. a atinge în treacăt. [Origină necunoscută].
8. [Scriban] zdrelésc v. tr. (sîrb. drliti, a dezvăli, drljati, a grăpa, a zgîria scriind. V. și zgîriĭ). Julesc zdrobind puțin: ĭ-a căzút un lemn pe picĭor și ĭ-a zdrelit degetele. – Și zdrilesc (Bz.).
9. [Scriban] zdrilésc, V. zdrelesc.
10. [DOOM 3] zdreli (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zdrelesc, 3 sg. zdrelește, imperf. 1 zdreleam; conj. prez. 1 sg. să zdrelesc, 3 să zdrelească
11. [DOOM 2] zdreli (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zdrelesc, imperf. 3 sg. zdrelea; conj. prez. 3 să zdrelească
12. [MDO] zdreli
13. [DER] ZDRILI, zdrilesc, vb. IV. (Var.) Zdreli. (cf. zdreli)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL