1. [DEX '09] ZBURATIC, -Ă, zburatici, -ce, adj. (Pop.) 1. Iute la fugă; sprinten, ager. 2. Fig. Ușuratic, nestatornic. – Zbura + suf. -atic.
2. [MDA2] zburatic, ~ă [At: CIAUȘANU, V. 212 / V: ~tec, zboratcă, zbroatcă[1], zbroatec, zbrotec / Pl: ~ici, ~ice / E: zbura + -tic] 1 a (Reg; d. puii păsărilor) Care poate să zboare (1). 2 a (Reg; d. animale) Sprinten. 3 a (Reg; fig; d. oameni și calitățile lor intelectuale) Ușuratic. 4 s (Reg) Zbor1 (1). 5 a (Reg; d. oi) Care a fătat de curând. 6 s (Reg) Boală contagioasă (sau provocată de o plantă otrăvitoare) a ovinelor și a bovinelor, care se manifestă prin febră mare a ugerului și secarea laptelui în perioada alăptării Si: zburătură (7).
3. [DEXI] zburatic, -ă adj. (pop.) 1 Care este iute la fugă; sprinten, ager. 2 Fig. (despre oameni) Care este ușuratic, nestatornic. • pl. -ci, -ce. /zbura + -atic.
4. [DLRLC] ZBURATIC,-Ă, zburatici,-e, adj. 1. Iute, sprinten, ager. (Șarga-i) zburatică la fugă. La TDRG. 2. Ușuratic, nestatornic. Cel ce nu se silește la învățătură și cu gîndurile zburatic, aceluia poți să-i zici came cu ochi, iar nu om. FILIMON, C. 233.
5. [DLRM] ZBURATIC, -Ă, zburatici, -ce, adj. 1. Iute la fugă; sprinten, ager. 2. Ușuratic, nestatornic. – Din zbura + suf. -atic.
6. [Scriban] zburátic, -ă adj. Flm. Ușuratic.
7. [MDA2] zboratcă sf vz zburatic
8. [MDA2] zbroatcă sf vz zburatic
9. [MDA2] zbroatec s vz zburatic
10. [MDA2] zbrotec s vz zburatic
11. [MDA2] zburatec s, a vz zburatic
12. [DOOM 3] zburatic (reg.) adj. m., pl. zburatici; f. zburatică, pl. zburatice
13. [DOOM 2] zburatic (pop.) adj. m., pl. zburatici; f. zburatică, pl. zburatice
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL