1. [MDA2] zbuciumeală sf [At: RUSSO, S. 103 / S și: sbuciumeală / Pl: ~eli / E: zbuciuma + -eală] (Îvr) Zbucium (4).
2. [DLRLC] ZBUCIUMEALĂ, zbuciumeli, s. f. (Neobișnuit) Mișcare, agitație; alergătură, forfoteală. (Cu pronunțare regională) Pare că văd încă acea icoană a trecutului. Mare zgomot și zbuciumată este prin curți. RUSSO, S. 103.
3. [DLRM] ZBUCIUMEALĂ s. f. (Rar) Zbucium, agitație, forfotă. – Din zbucium + suf. -eală.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL