1. [MDA2] zbuciumătură sf [At: BUZNEA, P. V. 176/19 / Pl: ~ri / E: zbuciuma + -ătură] (Înv) Zbucium (4).
2. [Scriban] zbucĭumătúră f., pl. ĭ. Cant. Zbucĭum.
3. [DER] ZBUCIUMĂTURĂ, zbuciumături, s. f. Agitație, mișcare prelungită. (zbuciuma + suf. -ătură)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL