1. [DEX '09] ZBEG s. n. v. zbeng.
2. [MDA2] zbeg1 sn [At: KLEIN, D. / V: (înv) sbec, zbeag / S și: sbeg / Pl: ~uri / E: srb zbeg] 1 (Îrg) Învălmășeală. 2 (Îrg) Tufiș (1). 3 (Reg) Loc spinos. 4 (Reg) Ploaie torențială Si: furtună (4).
3. [MDA2] zbeg2 sn vz zbeng1
4. [DEXI] zbeg s.n. v. zbeng.
5. [Scriban] zbeg (vest) și zbeng (Munt. est) n., pl. urĭ (sîrb. zbjeg, alergătură împreună, vsl. bĭegŭ, alergătură). Rar. Zbenguĭală.
6. [DEX '09] ZBENG, zbenguri, s. n. (Înv. și reg.) Zburdălnicie, zbenguială, neastâmpăr. ♦ Fig. Cântec vesel, săltăreț. ♦ (Înv.) Gloată, mulțime în mișcare; învălmășeală. [Var.: zbeg s. n.] – Din sb. zbeg.
7. [MDA2] zbeag sn vz zbeg1
8. [MDA2] zbeng1 sn [At: VALIAN, V. / V: zbeg (S și: sbeg / Pl: zbeghe) / S și: sb~ / Pl: ~uri l E: pvb zbengui] (Îrg) 1 Zbenguială (1). 2-3 (Pex) Distracție (1-2). 4 (Fig) Cântec vesel. 5 (Înv) Mulțime în mișcare Si: învălmășeală.
9. [DEXI] zbeng s.n. (înv., reg.) Zburdălnicie, zbenguială, neastîmpăr. O tulea prin vecini după zbeng (STANCU). ♦ fig. Cîntec vesel, săltăreț. Aici doină, aici zbeng de nuntă, aici arșiță și patimă (GAL.). ♦ (înv.) Gloată, mulțime în mișcare; învălmășeală. • pl. -uri și zbeg s.n. /de la zbengui, prin derivare regresivă; cf. srb. zbeg.
10. [DEX '98] ZBENG, zbenguri, s. n. Zburdălnicie, zbenguială, neastâmpăr. ♦ Fig. Cântec vesel, săltăreț. ♦ (Înv.) Gloată, mulțime în mișcare; învălmășeală. [Var.: zbeg s. n.] – Din scr. zbeg.
11. [DLRLC] ZBENG, zbenguri, s. n. (Și în forma zbeg) Zburdălnicie, zbenguială, neastîmpăr. Punea lîngă el o cană cu apă, o bucată de pîine, o tulea prin vecini după zbeng. STANCU, D. 485. Mai tot tineretul se ținea de zbenguri și de snoave. POPESCU, B. III 6. ♦ Fig. Cîntec vesel, săltăreț. Vioara lui [Mură] despica inima! aci horă, aici doină, aci zbeg de nuntă, aci arșiță și patimă. GALACTION, O. I 74. ♦ (Învechit) Gloată, mulțime în mișcare; învălmășeală. [Tandaler] împinge mulțimea întărîtată, Silind să iasă afară din zbeg Care împrejurul lui s-adunasă. BUDAI-DELEANU, Ț. 407. – Variantă: zbeg s. n.
12. [DLRM] ZBENG, zbenguri, s. n. Zburdălnicie, zbenguială. ♦ (Înv.) Gloată, mulțime de oameni în mișcare; învălmășeală. [Var.: zbeg s. n.] – Sb. zbeg.
13. [Șăineanu, ed. VI] sbeg n. petrecere, la copii. [Serb. SBIEG, alergătură].
14. [DOOM 3] zbeng (zbenguială) (înv., reg.) s. n., pl. zbenguri
15. [DOOM 2] zbeng (zbenguială) (înv., reg.) s. n., pl. zbenguri
16. [DER] ZBEG2, zbeguri, s. n. (Trans.) Bălărie, buruiană. (prob. din zbăg)
17. [DER] ZBEG, zbeguri, s. n. ~ (din sb. zbjeg < sl. begŭ; cf. croat., slovac. sbeg, pol. zbieg)
18. [DER] sbeg (zbeguri), s. n. – Joacă, săritură. – Var. zbeg, și der. Sb. zbjeg „alergare”, din sl. begŭ (Cihac, II, 326; Tiktin), cf. cr., slov. sbeg, pol. zbieg. – Der. sbe(n)gui, vb. ( a juca, a sări); sbigui (var. sbihui, sghihui, sbrehui), vb. (Mold., a sări, a zburda); sbe(n)guială, s. f. (hîrjoană, joacă); sbughi, vb. (a o șterge, a o tuli). Pentru tratamentul acestor der., evident expresiv, cf. der. lui smîc, sbanț, și sbilț.
19. [DER] sbeg (zbeguri), s. n. – (Trans.) Buruiană. – Var. zbeg. Origine necunoscută. Nu pare că ar trebui confundat cu cuvîntul următor, poate sbăg, s. n. (Bihor, ceață, pîclă).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL