1. [DEX '09] ZBÂRNÂITURĂ, zbârnâituri, s. f. Zbârnâire, zbârnâială. [Pr.: -nă-i-] – Zbârnâi + suf. -tură.
2. [MDA2] zbârnâitură sf [At: LB / P: ~nâ-i~ / V: (îrg) ~râitură[1], ~năi~ (S și: sbârnăitură), (îvr) ~niit~ / Pl: ~ri (îvr) ~re / E: zbârnâi + -tură] 1-3 Zbârnâială (1-3). 4 (Spc) Zbârnâit1 (4). 5 (Îvr; îf zbârniitură) Țiuit al urechii.
3. [DEX '98] ZBÂRNÂITURĂ, zbârnâituri, s. f. Zbârnâire, zbârnâială. [Pr.: -nâ-i-] – Zbârnâi + suf. -tură.
4. [MDA2] zbârâitură sf vz zbârnâitură
5. [MDA2] zbârnăitură sf vz zbârnâitură
6. [MDA2] zbârniitură sf vz zbârnâitură
7. [DEXI] zbîrnîitură s.f. Zbîrnîire. ♦ Concr. Zgomot produs de cineva sau de ceva care zbîrnîie. Patru zbîrnîituri scurte căzură una după alta într-un sfîrîit precipitat (CĂL.). ♦ Spec. Sunet produs de o sonerie sau de un telefon atunci cînd face apel. M-am trezit în zbîrnîiturile telefonului. • pl. -i. /zbîrnîi + -tură.
8. [DLRM] ZBÎRNÎITURĂ, zbîrnîituri, s. f. Zbîrnîire. – Din zbîrnîi + suf. -(i)tură.
9. [Șăineanu, ed. VI] sbârnăitură f. 1. sgomot ce fac insectele sburând; 2. fig. murmur surd; 3. sgomot continuu în urechi.
10. [Scriban] zbîrnîitúră f., pl. ĭ. Rezultatu zbîrnîiriĭ: zbîrnîitura uneĭ coarde.
11. [DOOM 3] zbârnâitură (desp. -nâ-i-) s. f., g.-d. art. zbârnâiturii; pl. zbârnâituri
12. [DOOM 2] zbârnâitură (-nâ-i-) s. f., g.-d. art. zbârnăiturii; pl. zbârnâituri
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL