1. [DEX '09] ZBÂNȚUIALĂ, zbânțuieli, s. f. (Pop.) Zbânțuire. [Pr.: -țu-ia-] – Zbânțui + suf. -eală.
2. [MDA2] zbânțuială sf [At: V. ROM. iulie 1964, 207 / P: ~țu-ia~ / V: zbăn~ / Pl: ~ieli / E: zbânțui + -eală] (Pop) 1 Zbenguială (1). 2 (Nob) Agitație (1).
3. [DEX '98] ZBÂNȚUIALĂ, zbânțuieli, s. f. Zbânțuire. [Pr.: -țu-ia-] – Zbânțui + suf. -eală.
4. [MDA2] zbănțuială sf vz zbânțuială
5. [DEXI] zbînțuială s.f. (pop.) Zbînțuire. Ajunge atîta zbînțuială (PER.). • sil. -țu-ia-. pl. -eli. /zbînțui + -eală.
6. [DLRLC] ZBĂNȚUIALĂ, zbănțuieli, s. f. Zbănțuire.
7. [DLRM] ZBÎNȚUIALĂ, zbînțuieli, s. f. Zbînțuire. – Din zbînțui + suf. -eală.
8. [Scriban] zbănțuĭálă f., pl. ĭelĭ. Acțiunea de a se zbănțui, neastîmpăr copilăresc.
9. [DOOM 3] zbânțuială (pop.) s. f., g.-d. art. zbânțuielii; pl. zbânțuieli
10. [DOOM 2] zbânțuială (pop.) s. f., g.-d. art. zbânțuielii; pl. zbânțuieli
11. [DER] ZBĂNȚUIALĂ, zbănțuieli, s. f. Zbînțuială. (zbănțui + suf. -eală)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL