Definiție și ce înseamnă zavergiu

1. [DEX '09] ZAVERGIU, zavergii, s. m. Revoluționar grec din 1821; p. gener. răsculat, răzvrătit. – Zaveră + suf. -giu.

2. [MDA2] zavergiu sm [At: HELIADE, O. II, 365 / Pl: ~ii / E: zaveră + -giu] 1 (Pop) Eterist (I). 2 (Pgn) Răzvrătit (1). 3 (Îvp; pcf cu zavragiu) Scandalagiu.

3. [DEXI] zavergiu s.m. 1 (ist.) Răzvrătit (grec) din 1821; eterist. Turcii au intrat în țară ca să curețe pe zavergii (GAL.). 2 Gener. (fam.) Răsculat, răzvrătit. • pl. -ii. /zaveră + -giu.

4. [CADE] ZAVERGIU, Ⓟ ZAVRAGIU sm. 1 Partizan al zaverei din a. 1821, eterist (🖼 5361): în București, înscrierea Arnăuților zavergii se făcea ziua în amiaza mare (I.-GH.); după ce au tăiat pe Vladimirescu, rămăseseră prin părțile astea Turci și alți zavragii (R.-COD.) ¶ 2 pr. ext. Revoluționar, răsculat, rebel: soro! soro! auzi dumneata? zavragiii vin încoace! (CAR.); cu casa în spinare ca zavragiii (LUNG.).

5. [DEX '98] ZAVERGIU, zavergii, s. m. Revoluționar grec din 1821: p. gener. răsculat, răzvrătit. – Zaveră + suf. -giu.

6. [DLRLC] ZAVERGIU, zavergii, s. m. Revoluționar grec din 1821; p. ext. răsculat, revoluționar. Caravia, cum vede că-i vine ajutor, ia curaj, atacă pe carafefizi (= voluntari turci din timpul eteriei) cu 800 de zavergii călări. GHICA, S. 114. La cîți se-nmuiase pe cale vîna Puseră pe dînșii turcii mîna: Mindri zavergii prin munți Zăceau d-o palmă mai scurți! TEODORESCU, P. P. 487.

7. [DLRM] ZAVERGIU, zavergii, s. m. Revoluționar grec din 1821; p. ext. răsculat, răzvrătit. – Din zaveră + suf. -giu.

8. [Șăineanu, ed. VI] zavergiu m. 1. ostaș din armata lui Ipsilante: locuitorii fugiau în toate părțile dinaintea zavergiilor și pandurilor GHICA; 2. rebel; 3. fig. cată-ceartă, gâlcevitor. [Formațiune analogică din Zaveră].

9. [Scriban] zavergíŭ m. (d. zaveră). Vechĭ. Revoluționar din zaveră, eterist. Azĭ. Fig. (pop. zavragiŭ). Scandalagiŭ.

10. [CADE] ZAVRAGIU 👉 ZAVERGIU.

11. [DOOM 3] zavergiu (pop.) s. m., art. zavergiul; pl. zavergii, art. zavergiii (desp. -gi-ii)

12. [DOOM 2] zavergiu s. m., art. zavergiul; pl. zavergii, art. zavergiii (-gi-ii)

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [Șăineanu, ed. VI] țigănească f. 1. un fel de horă țărănească luată dela țigani; […]
1. [DEX '09] ȚIGĂNEL, țiganei, s. m. (Reg.) Țigănuș. – Țigan + suf. -el. 2. […]
1. [MDA2] țigănete sm [At: SADOVEANU, O. XVII, 188 / Pl: ? / E: țigan […]
1. [DEX '09] ȚIGĂNEȘTE adv. Ca țiganii; în limba țigănească. – Țigan + suf. -ește. […]
1. [DEX '09] ȚIGĂNI, țigănesc, vb. IV. Refl. A insista mult pentru a obține ceva; […]
1. [MDA2] țigănică sms [At: VISSARION, B. 115 / Pl: ? / E: țigan + […]
1. [DEX '09] ȚIGĂNIE, (2, 3) țigănii, s. f. 1. Totalitatea țiganilor care trăiesc în […]
1. [DEX '09] ȚIGĂNIME s. f. Țigănie (1). – Țigan + suf. -ime. 2. [MDA2] […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro