1. [DEX '09] ZĂRGHIT, -Ă, zărghiți, -te, adj. (Reg.) Smintit, țicnit, zăpăcit. – Et. nec.
2. [MDA2] zărghit, ~ă [At: ȘĂINEANU2 / V: ~iet, ~rdit / Pl: ~iți, ~e / E: nct] (Reg; mai ales în Mol) 1-2 smf, a Smintit2 (1-2). 3-4 smf, a (Cu sens atenuat) Zăpăcit (1-2). 5 a Zănatic.
3. [DEXI] zărghit, -ă adj. (pop.; despre oameni) Care este smintit, țicnit, zăpăcit. ◊ (subst.) Începu să rîdă ca un zărghit (POPOV.). ◊ (ca epitet,precedînd termenul calificat, de care se leagă prin prep. „de”) Zărghitul de Trăsnea dormea pe hat, cu gramatica sub nas (CR.). • pl. -ți, -te. /v. zărghi.
4. [CADE] ❍ZĂRGHIT adj. Mold. Smintit, țicnit, sărit din minte: ~ul de Trăsnea dormea pe hat, cu gramatica sub nas (CRG.); pe semne, măi, băiete, ești cam ~ de minte (VAS.).
5. [DEX '98] ZĂRGHIT, -Ă, zărghiți, -te, adj. (Reg.) Smintit, țicnit, zăpăcit. – V. zărghi.
6. [DLRLC] ZĂRGHIT, -Ă, zărghiți, -te, adj. (Mold.) Smintit, țicnit; (cu sens atenuat) zăpăcit. (Substantivat) Ian ascultați, fă, zărghitelor – face moș Gheorghe deschizînd ușa tinzii – v-ați îngrijit voi pentru gură? că nu-s colea Bucureștii. SP. POPESCU, M. G. 24. Zărghitul de Trăsnea dormea pe hat, cu gramatica sub nas și habar n-avea de frig. CREANGĂ, A. 92. – Variante: zărdit, -ă (CAMILAR, N. I 404), zîrghit, -ă (BARANGA-MORARU, F. 31) adj.
7. [DLRM] ZĂRGHIT, -Ă, zărghiți, -te, adj. (Reg.) Smintit, țicnit, zăpăcit. – V. zărghi.
8. [Scriban] zărghít, -ă adj. (d. zărvit). Mold. Fam. Țicnit, nebun.
9. [MDA2] zărdit, ~ă a vz zărghit
10. [MDA2] zărghiet, ~ă a vz zărghit
11. [DLRLC] ZĂRDIT, -Ă adj. v. zărghit.
12. [DLRLC] ZÎRGHIT, -Ă adj. v. zărghit.
13. [Șăineanu, ed. VI] zârghit a. Mold. țicnit (CR.). [Origină necunoscută].
14. [DER] ZĂRGHIT, ZĂRGHITĂ, zărghiți, zărghite, adj. (Mold.) ~ (prob. pron. locală a lui zărvit, v. zărvi)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL