1. [MDA2] zărculă sf [At: (a. 1715) ap. ȘIO II1, 386 / Pl: ~le / E: tc zercülâh, ngr ζερχούλα] (Înv) Căciulă brodată cu fir de aur.
2. [Scriban] zărcúlă f., pl. vechĭ e (ngr. zerkúla, turc. pers. zerkülah, d. zer, aur, și külah, căcĭulă, chĭulaf; mrom. zărculă, glugă). Vechĭ. Căcĭulă brodată cu fir. Azĭ. Rar. Glugă.
3. [DER] zărculă (-le), s. f. – Bonetă. – Mr. zărculă. Tc. zerkülah (Șeineanu, II, 386), cf. chiulaf și sb. zarkula. Sec. XVIII, înv.
4. [DER] ZĂRCULĂ, zărcule, s. f. (Înv.) Căciulă. (din tc. zerkülah)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL