1. [MDA2] zăpsit sns [At: H V, 396 / E: nct] (Reg) Boală de vite nedefinită mai îndeaproape Si: (reg) zăprit1 (2).
2. [DEX '09] ZĂPSI, zăpsesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. A prinde (pe cineva) asupra unui fapt săvârșit în ascuns; a surprinde. 2. A simți, a observa, a prinde de veste. – Et. nec.
3. [MDA2] zapsî v vz zăpsi
4. [MDA2] zăpsi vt [At: ANON. CAR. / V: (înv) ~pși, (reg) ~sî, zapsî / Pzi: ~sesc / E: nct] 1 (Reg) A sili (1). 2 (Rar) A fura (1). 3 (Pop; c. i. persoane) A prinde asupra unui fapt făcut în ascuns Si: a surprinde (1). 4-6 (Îrg) A afla (1-3). 7 (Reg) A descoperi (14). 8 (Trs; d. câini) A adulmeca (1). 9 (Reg) A întrezări. 10 (Reg; îf zăpsî) A ticsi. 11 A îmbâcsi.
5. [MDA2] zăpsî v vz zăpsi
6. [MDA2] zăpși v vz zăpsi
7. [DEXI] zăpsi vb. IV. tr. (pop.) 1 (compl. indică persoane) A prinde asupra unui fapt săvîrșit în ascuns; a surprinde. Mă zăpsise în grădina lui (CR.). 2 A simți, a observa, a prinde de veste, a băga de seamă. • prez.ind. -esc. /etimol. nec.
8. [CADE] ❍ZĂPSI (-sesc) vb. tr. Mold. Băn. Trans. 1 A prinde asupra faptului, în flagrant delict, a surprinde: avea mare ciudă (Trăsnea) pe mine, de cînd mă zăpsise în grădina lui la furat mere (CRG.); îmi era frică să nu mă zăpsească (SAD.); m’a zăpsit mîncînd frupt (FR.-CDR.); Mi-l zăpsi colo femeea Negustor cu oca mică (SPER.) ¶ 2 A prinde de veste, a băga de seamă: dar numai decît zăpsi că-i lipsesc din bani (RET.); Hei, dar popa meu îndată Ce-a zăpsit cum stă lucrul, S’a dus pînă la județul (RET.).
9. [DEX '98] ZĂPSI, zăpsesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. A prinde (pe cineva) asupra unui fapt săvârșit în ascuns; a surprinde. 2. A simți, a observa, a prinde de veste, a băga de seamă. – Et. nec.
10. [DLRLC] ZĂPSI, zăpsesc, vb. IV. Tranz. (Mold., Transilv.) A prinde (pe cineva) asupra unui fapt săvîrșit în ascuns; a surprinde. De-ar fi zăpsit-o Răduțu vorbind încet cu flăcăul Zadoinei, i-ar fi tras pe drum o bătaie s-o ție minte cît a fi și-a trăi. SADOVEANU, O. II 66. Zăpseam pe domnul Georges că mă trage din cînd în cînd, ironic, cu coada ochiului. HOGAȘ, M. N. 38. Avea mare ciudă pe mine, de cînd mă zăpsise în grădina lui, la furat mere domnești și pere sîntiliești. CREANGĂ, A. 68. 2. A simți, a observa, a băga de seamă. Înspre pășunea mioarelor se isca numaidecît o bală de lup. Cum făcea, cum dregea acea fiară, nimene n-o putea zăpsi și prinde. SADOVEANU, O. L. 130. Sfetnicii așteaptă pînă ce-nnoptează bine, Ca nu cumva, din ’tîmplare, să-i zăpsească oarecine. COȘBUC, P. II 130. Dacă n-ar fi ațipit Bucur, ar fi auzit fîșîitul frunzelor și l-ar fi zăpsit cînd își lega calul de una din sălciile de peste viroagă. SLAVICI, V. P. 168. ♦ Intranz. A prinde de veste despre... De bănetul acesta a zăpsit unul Lungoci, care într-o noapte l-a furat. ȘEZ. XVIII 197. Variantă: zăpși vb. IV.
11. [DLRLC] ZĂPȘI vb. IV v. zăpsi.
12. [DLRM] ZĂPSI, zăpsesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. A prinde (pe cineva) asupra unui fapt săvîrșit în ascuns. 2. A simți, a observa, a prinde de veste, a băga de seamă.
13. [Șăineanu, ed. VI] zăpsì v. Mold. a surprinde: mă zăpsise în grădina lui CR. [Slav. ZABŬȘITI].
14. [Scriban] zăpsésc v. tr. (letic zapstít, a apuca, litv. capnóti, a apuca, cápt, hîț! dintr’o răd. reflexă din care vine și turc. ar. zabt, stăpînire. [V. zabet, zapt] și rom. țapină, sapină, precum și sapă și interj. jap și hap 2. Bern. I, 121. V. și găbjesc). Ban. Trans. Mold. Prind, surprind (un hoț): cĭobanu fusese zăpsit (Sov. 169). V. intr. Oblicesc: de bănetu acesta a zăpsit unu Lungocĭ, care l-a furat (Șez. 30, 197).
15. [DOOM 3] zăpsi (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zăpsesc, 3 sg. zăpsește, imperf. 1 zăpseam; conj. prez. 1 sg. să zăpsesc, 3 să zăpsească
16. [DOOM 2] zăpsi (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zăpsesc, imperf. 3 sg. zăpsea; conj. prez. 3 să zăpsească
17. [DER] ZĂPSI vb. IV. ~. (prob. din sb. zabušiti = a găsi, a da peste)
18. [DER] zăpsi (-sesc, -it), vb. – A prinde, a surprinde. Origine incertă. Pare a fi sb. zabŭšiti „a afla, a găsi” caz în care este dubletul lui zăpuși. Această der., semnalată deja de Philippide, Principii, 17, ar fi mai convingătoare dacă s-ar confirma forma zăpși, menționată de acest autor și care nu apare în dicționare. Apropierea de zapt (Iordan, BF, II, 195), interesantă, suscită aceeași îndoială fonetică. Der. de la a găjbi (Tiktin) sau din letonul zapstit „a prinde” (Scriban) nu este convingătoare.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL